Tuesday, July 30, 2013

Cum sa inmultesti rozmarinul si levantica

Ca sa economisesti bani in a cumpara mai multe rasaduri de rozmarin, te poti folosi de o singura tufa pentru a inmulti aceasta planta aromatica.

Taie cateva crengute dintr-o planta sanatoasa. Ai grija sa nu fie prea lemnoase tijele.
Rupe frunzele cel putin de pe o treime din tija.
Pune crenguta intr-un pahar cu apa intr-un loc luminos. In cateva saptamani ar trebuit sa apara radacini pe portiunea care a stat in apa. Schimba apa la cel putin patru-cinci zile.Dupa ce radacina a crescut suficient de deasa, poti muta rozmarinul intr-un ghiveci cu pamant. Tehnica aceasta este la fel de buna si pentru inmultirea levanticii.

Thursday, July 25, 2013

Ce faci te face - Conferinta Sorin Mihalache

Sorin Mihalache este diacon. Dar cum de obicei aceasta titulatura pune pe fuga oamenii, as mai adauga asa: dansul este si master in teologie si fizica aplicata, doctor in filozofie, tata si trainer dezvoltare personala.

Am gasit in aceasta conferinta niste idei geniale privind organizarea timpului, organizarea mintii, viata spirituala, depasirea barierelor proprii, vointa, etc. 

Va invit si pe voi sa vizionati aceasta conferinta.


Wednesday, July 24, 2013

Anti-lene back in town

Azi relansez ziua anti-lene, pentru ca lucrurile stau destul de rau la acest capitol :). Cu toate ca am dus la capat multe lucruri pe care vroiam sa le finalizez, am nevoie de acest "reminder" privind lucrurile pe care trebuie sa le fac pe viitor.



Din seria anti-lene azi am reusit sa fac curat in doua dulapuri pe care le tot ocoleam.

Si as vrea sa vizitez un second hand sa cumpar niste tricouri din care sa fac si eu ceva in genul acestui covoras:

... sau in genul acestuia:


Va provoc si pe voi azi sa fiti anti-lene! Ce ati vrea sa duceti la capat azi din seria lucrurilor amanate de multa vreme?


Tuesday, July 23, 2013

Martea gradinaritului - idei

In perioada aceasta a anului, cand plantele sunt intr-o continua expansiune, iar gradina mea nu are 100% zone insorite, realizez cat de important e sa aplicam cateva idei de sustinere a plantelor, sau de directionare a acestora pe vertical. Am adunat azi cateva idei care ne pot veni in ajutor intr-o gradina mica.









Spalier pentru castraveti (sub care se poate planta salata care iubeste umbra)






Spalier in forma de L pentru plante agatatoare




Si un sistem pe care l-am mai prezentat si care imi place teribil:



Sper sa va fie de folos aceste idei!





Saturday, July 20, 2013

O viata mai simpla...

Irina s-a intors pe blog si nu pot decat sa ma bucur. Deja a lansat o provocare , aceea de a ne gandi la un stil de viata mai simplu.


Viata mai simpla e un lucru la care ma gandesc de multa vreme. Stiu ca am mai scris aici, stiu ca vorbesc des cu apropiatii mei de asa ceva, iar viata mea o ia in aceasta directie a simplificarii. Ce inseamna pentru mine viata simpla?
  • inseamna sa mananc cat mai simplu. Sa prepar retete complicate si care ma tin mult in bucatarie cat mai rar, doar la ocazii. Sa gasesc/caut retete cat mai simple, rapide, hranitoare;
  • sa conserv pe cat pot alimente pe care le gasesc in mod firesc si abudent in natura. Anul acesta am facut pasta de corcoduse dintr-un corcodus de pe strada, pe care am pus-o la congelator si pe care o voi folosi la acrit ciorbele. Am conservat si frunze de vita de vie, pentru cele cateva dati cand vom facem sarmalute in foi de vita (rar, pentru ca necesita multa munca si migala). Aici intra si alte planuri: sa culeg plante medicinale pentru ceaiuri, tincturi, muguri de brad pentru sirop, sa fac compot fie din fructele pe care le am deja in curte, fie pe care le pot procura la preturi rezonabile si din surse sigure in decursul anului. Sa fac singura iaurt, bors, paine;
  • sa congelez pe cat posibil fructe/legume si mancare ce poate fi congelata. Sa fac cateva portii de mancare in plus, pe care sa le pot congela (aici ma ajuta frigiderul care are un congelator incapator cu trei sertare);
  • sa-mi fac singura detergentul si alte solutiile de spalat in casa. Vreau sa incerc si o reteta de sapun lichid pentru baie;
  • sa nu mai cumpar compulsiv. La acest punct stau bine, nu am mai cumparat de multa vreme obiecte de aiurea. Pentru alimente si obiectele de care mai am nevoie la casa noua am liste pe care le urmaresc cu atentie;
  • sa nu mai cumpar haine. Am suficiente si de vara si de iarna si de orice. Sa le triez si sa pastrez doar ce-mi place, ce-mi vine, ce mi-e drag. Restul pleaca;
  • sa nu pastrez lucruri inutile in casa, lucruri care aduna praf, aduna griji si care stau parasite fara scop;
  • sa pastrez doar cartile care stiu sigur ca ma pot ajuta la un moment dat. Restul pot fi daruite unei biblioteci, sau unor persoane care le doresc. La fel revistele;
  • sa merg mai mult cu transportul in comun/pe jos/cu bicicleta. Motorina s-a scumpit foarte mult, iar pentru mine drumurile cu masina au devenit un stres (daca o zgarii, daca ma loveste cineva in parcare, daca...);
  • sa ma detasez de persoanele care ma polueaza negativ. Ma rog pentru ei, incerc sa-i ajut, dar evit si refuz sa accept ganduri care nu sunt ale mele, pareri care nu-mi apartin si care ma framanta apoi zile in sir. "Ajunge zilei rautatea ei";
  • sa duc la bun sfarsit lucrurile pe care le incep, sau le-am inceput. Pentru mine e o sursa teribila de stres lucrurile care au ramas nefacute, acei "monstrii din dulap" cum sunt englezii. Indiferent cat de tarziu e, le voi finaliza;
  • sa invat sa fac sapun, sa impletesc, crosetez, sa invat sa croiesc si sa cos mai bine la masina de cusut. Sa invat cat mai multe lucruri care m-ar face mai putin dependenta de obiectele realizate industrial, dar asta doar acolo unde se poate; 
Acum din sfaturile pe care le-a prezentat Irina as spune urmatoarele:


  • identifica ceea ce este mai important pentru tine, si elimina restul: pentru mine importante sunt viata spirituala, familia, prietenii adevarati, arta si celelalte lucruri care ma fac sa cresc mental (lecturi, studii, etc). Pe primul loc insa e pacea mea sufleteasca, echilibrul meu mental. Orice ma distrage de aici trebuie eliminat, sau trebuie sa ma lupt in a nu lasa sa ma doboare. Poate suna dur, dar stiu ce zic :);
  • elibereaza-te astfel incat sa ai mai mult timp pentru a face lucrurile care iti plac, care te inspira si pentru a fi cu cei pe care ii iubesti: trebuie sa fac prioritati, sa fac si ce trebuie, dar si lucrurile care ma fac sa cresc;
  • fa-ti curatenie in minte si in suflet, in viata ta zilnica si in viata ta virtuala: pentru mine curatenia in suflet si in minte o face Biserica si cele ale ei. In viata mea zilnica ma lupt sa traiesc dupa anumite principii, dupa o oarecare organizare. Aceasta e singura cale care ma face sa ma simt bine. In viata virtuala pastrez doar relatiile si contactul cu oamenii pentru care insemn ceva. Nu am in contul de Facebook persoane pe care nu le cunosc, nu las viata mea sa fie intr-o proportie mare in virtual, dar nici ipocrita nu sunt sa zic ca as putea sta fara internet. Ma folosesc mult si de el, iar blogul asta e o dovada in acest sens;
  • fa lucrurile unul cate unul, pe rand,  micsorand stresul: prioritatile cred ca ar rezolva acest aspect. Eu inca ma surprind apucandu-ma de un lucru, ca apoi sa fug la altul si sa ma concentrez acolo. Asta e o risipire care trebuie invinsa;
  • incetineste ritmul si traieste prezentul in mod activ: Oana Pellea o cita pe mama ei in Jurnal zicand ca "viata e pe zile". Deci...
  • incearca sa traiesti sanatos, atat in ceea ce priveste curatenia casei si a corpului, cat si hrana, miscarea si gandirea: acest punct l-am atins deja, dar as zice ca pentru o minte sanatoasa e important sa nutrim si ganduri sanatoase. Aici ar mai fi de lucru.
  • straduieste-te sa traiesti "verde" si sustenabil atat cat iti permit imprejurarile: petecul de pamant in care plantez de doi ani e o incercare in directia sustenabilitatii. Decat deloc, as zice ca e bine si asa.
  • simplifica-ti scopurile, sarcinile zilnice si asteptarile: cand eram mai mica (ca tanara inca sunt :D) aveam un miliard de asteptari. Odata cu anii ce au trecut, cu viata, cu experientele de viata, imi doresc tot mai putine lucruri. As putea spune ca in secunda asta nu am decat o asteptare: sa fac tot ce se poate face azi, iar restul sa fie suplinit de Sus. Desi sunt multe minusuri in viata mea, sunt si enorm de multe plusuri. Iar atunci cand ma plang de ce nu am, batjocoresc ceea ce am...


  • Cam acestea ar fi cateva din ideile mele de simplificare a vietii. Pentru voi ce inseamna o viata mai simpla?

    Wednesday, July 10, 2013

    Crampeie de vacanta

    Sunt de aproape doua saptamani intr-o tabara de pictura. Si stau si ma gandesc cum lucrurile se leaga uneori in moduri misterioase, altele decat cele la care ne-am putea gandi. Ma gandesc la lista de obiective pe care mi-am facut-o eu la inceputul anului si cum o parte din lucrurile de acolo s-au petrecut pana la urma, dar in alt mod.


    Luna trecuta aveam sa cunosc un grup de tineri in mijlocul carora m-am simtit tare bine. De acolo s-a pornit chiar o directie pentru viitorul meu apropiat. Inca nu e conturat, deci am sa scriu despre acest lucru la momentul potrivit. Apoi un alt punct de pe lista mea de obiective e posibil sa se concretizeze printr-o idee prinsa in zbor, dintr-o convorbire telefonica cu un om drag.

    Dar vorbesc cam vag, nu? Mai bine sa scriu despre lucrurile care exista, care sunt.

    Deci sunt in tabara. Nu pot spune foarte multe, pentru ca e un eveniment public, care poate fi cautat pe net la un moment dat si n-as vrea sa se stie ce, cum. Nu e paranoia, e o limita a discretiei pe care am decis sa o iau cu acest blog inca dinainte de a-l deschide. Am cititori care ma cunosc si in viata reala, dar e suficient atat pentru moment.

    Aici, in tabara ma aflu printre artisti consacrati, cu o experienta vasta in spate. Chestie care ma copleseste, dar care m-a si inspirat mult. Muschiul creativitatii mele era inactiv de ceva vreme, cu mici spasme (in)voluntare pe alocuri. Inainte sa plec ii comunicam framantarile mele prietenei care m-a adus aici si i-am zis ca e posibil sa ma fac de ras... Ea evident ca m-a incurajat sa las gandurile astea deoparte, dar realitatea o voi afla in cateva zile la expozitia finala.

    Am pictat si eu, timid, dar si cu nadejde. Nadejde ca sunt in locul potrivit, ca sunt aici datorita unui plan pe care nu-l cunosc, dar care e bine trasat de Dumnezeu. Zona e frumoasa, la munte aproape, aer curat, vreme frumoasa. A plouat foarte mult timp. Sunt aici de pe 1 si incep sa dau semne ca vreau acasa. Dar asta e un semn ca trebuie sa ma axez iar si mai mult pe ACUM, pe ziua de azi, pe clipa de acum.

    Ma tot gandesc la ceea ce as vrea sa fac dupa aceasta tabara, cum as vrea sa arate o zi din viata mea. Stiu ca vreau o viata linistita, stiu ca sunt un om sensibil care e usor de ranit si trebuie ori sa ma menajez, ori sa ma intaresc si mai mult. Nu ma mai regasesc in zarva mare, in mijlocul persoanelor autosuficiente. Tabara aceasta mi-a scos inca o data in evidenta faptul ca pot comunica foarte usor cu persoanele de gen masculin si cu copiii. Nu stiu ce traume sufletesti am eu, dar mi-e tare greu sa pot comunica cu o femeie, trec prin tot felul de stari, sunt lezata de orice cuvant nepotrivit, aruncat cu nepasare si ma transform intr-un copil neajutorat :). Stiu ca suna ciudat, dar asta sunt. 

    Ma gandesc ca m-ar flata sa fiu si eu candva un artist recunoscut. Recunoscut nu neaparat ca faima, ci sa fiu buna intr-un domeniu si sa-l fac ca un adevarat profesionist. Dar, desi iubesc sa pictez, nu ma pot adapta la viata de atelier, sa lucrez zi si noapte cu acea cautare febrila a artistului; nu-mi plac adunarile mofturoase de artisti, nu-mi place sa beau si sa uit de mine. Imi plac oamenii veseli, sinceri si prezenti... Tot mai mult ma atrage sa pot ajuta oamenii, sa inspir, sa cunosc, sa ma joc, sa ma bucur alaturi de altii. Poate daca am sa pastrez aceasta cautare artistica in limitele bucuriei si a placerii as putea sa imbin si acest dar cu celelalte pasiuni. Daca as transforma toata lucrarea asta intr-o activitate nevrotica, epuizanta, etc. as simti nevoia s-o elimin imediat din viata mea.

    Zilele aceastea am avut experienta lucrului intens. Am avut cateva zile in care am lucrat (pictat) de dimineata si pana aproape de inserat. E interesant. Timpul trece placut, cu folos. Am experimentat o intreaga paleta de stari sufletesti in fata panzelor. Si bune, si rele. De fapt m-am aflat intr-un carusel al emotiilor inca dinainte sa plec in tabara cu o saptamana. Vechi laturi din personalitatea mea au iesit la iveala si mi-au comunicat ca nu le-am rezolvat inca, ca mai e de lucru. Astept ziua in care sa pot spune ca mi-am infrant, sau macar m-am imprietenit cu cele trei mari defecte ale mele: frica, neincrederea si delasarea.

    Lucrurile se desfasoara ca ata de pe o papiota in fata mea. Simt ca mi-am alimentat dorul de pictura, de creatie si sper din inima sa nu renunt cand ajung acasa. Am intrat iar in perioada cand florile si cerul si natura ma inspira si ma cheama sa le adun pe o bucatica de hartie. Dar vreau sa fac mai mult de atat. Trebuie sa-mi gasesc un drum al meu, un drum flexibil, un drum care sa inglobeze intr-un mod frumos tot ceea ce stiu sa fac bine.

    Nu stiu ce sa mai spun, oricum am batut cu gratie campii pana aici :). Sper sa revin cu vesti bune in curand.

    Vacanta placuta tuturor si spor maxim in toate.