Friday, February 7, 2014

Noul meu covor

Pentru ca Ingrid m-a rugat sa arat covorul cand ajunge la mine, iata-l:



Este o idee mai inchis decat ar parea in poze. E cumparat de pe Mercador cu 120 ron, iar transportul a ajuns pe la 63 ron. Dar cu banii acestia nu mi-as fi luat nici o traversa de hol dintr-un magazin de covoare.

12 comments:

  1. Este un covor FRUMOS!! Imi place combinatia si patina... cred ca da textura camerei. Sa il stapanesti sanatoasa, face toti banii!

    ReplyDelete
  2. Multumesc, Ingrid!

    Sa stii ca din poze pare uzat/patinat, asa mi-a parut si cand l-am vazut pe site. Iar zona aceea in degrade da senzatia ca ar fi decolorat. Dar covorul este in stare foate buna, pufos, nu e tocit nicaieri si nici decolorat. Oricum, cred ca va aparea in multe poze de acum inainte pe blogul meu si se va vedea mai bine :)))).

    ReplyDelete
  3. Mare curaj ai avut! Eu nu-s adepta cumpărăturilor făcute pe internet.

    ReplyDelete
  4. Laura, eu sunt :D. Desi n-as lua orice. Dar in general ma axez pe lucrurile la care n-as avea foarte mult de pierdut, daca as fi dezamagita de ce primesc acasa.

    ReplyDelete
  5. Sa il porti sanatoasa! E foarte frumos :)

    ReplyDelete
  6. Irina, cum te impaci cu pisoiul? E pisoi de casa sau il lasi afara? Ti-a distrus ceva, s-a obisnuit repede cu casa? Te intreb pt ca sunt in proces de adoptie pisica si vreau sa stiu la ce ma astept :)

    ReplyDelete
  7. Ingrid, ma impac bine. Se putea si mai bine, se putea si mai rau. Nu-l las deloc afara, nici nu am unde, nici n-am incredere ca se va intoarce (viu). A fost crescut doar in apartament. Eu am avut noroc de o pisica de rasa, se vede ca are alta personalitate fata de una de pe strada. Nu e hotomana, nu e zbenguita. Cu toate astea ma asteptam sa fie mai independenta. Uneori am senzatia ca am un caine langa mine la cata atentie imi cere. Cel putin cand sunt acasa, sta numai cu pivirea pe mine, ma miorlaie sa o mangai, iar cand o mangai, trebuie sa fiu musai in ce fel vrea ea (nu doar pe spate spre exemplu). Ma streseaza treaba asta. Si ar manca non-stop, mereu ii e foame, desi o hranesc corespunzator. Cu greu am reusit s-o directionez sa-si ascuta ghiarele intr-un covoras de intrare, pus pe un scaun cu susul in jos. Folosea covorul, mobila, canapeaua pe acest post. Canapeaua e acum acoperita cu vreo 3 paturi, ceva urat in orice caz, ca sa stea deoparte de ea. Daca esti ca si mine, fara experienta anterioara cu animal in casa si fara vreo dragoste nebuna pentu animale, iti recomand sa-ti iei ceva de rasa, sau pui sa o poti educa cum vrei tu. Altfel te vei atasa greu de ea si vei vedea doar problemele pe care le face.

    ReplyDelete
  8. Ma gandeam la un puiut. Eu sunt genul nebuna dupa pisici dar in acelasi timp nu as vrea sa imi vad casa distrusa... O sa vad eu cum o sa fie :)

    ReplyDelete
  9. Pai atunci va fi bine. Am inteles ca daca sunt pui sunt usor de educat. Eu nu eram chiar nebuna dupa pisici, imi placeau mai mult decat cainii si imi doream un animal de companie, mai prezent decat un pestisor de acvariu spre exemplu. Totodata vroiam ceva care sa nu-mi solicite atentia 100% si am zis ca o pisicuta e buna.

    Si da, cred ca trebuie sa iubesti la nebunie un animal, sau un anumit tip de animale ca sa poti accepta stricaciunile pe care le face prin casa, mai ales cand o canapea sau un covor sunt din banii tai munciti cu greu.

    Ah si inca o chestie. Pisica mea se urca foarte rar pe masa, sau pe blatul de lucru din bucatarie cand sunt eu acasa, dar nu stiu ce face in timpul cand nu-s eu acasa. Oricum imi sta pe creier chestia asta, ma gandesc ca poate vine de la litiera direct pe suprafetele astea doua si nu-mi pica bine deloc...:D

    ReplyDelete
  10. Covorul e foarte frumos, Irina! Sa il stapanesti sanatoasa si sa iti inveseleasca caminul. Ai dreptate, asa ceva ai fi luat cu bani grei din magazine.

    ReplyDelete
  11. Multumesc, Iuliana! Deja parca s-a "umplut" camera. O vreme a fost fara covor si nu mi-a placut senzatia pe care am avut-o, parca eram int-o sala de asteptare :)).

    ReplyDelete
  12. Ce dragut e! Imi place asa de mult! Si cind ma gindesc la pret... ramin muta de uimire. Unii dau pe o bluza banii pe care i-ai dat tu pe covorasul asta vesel!

    ReplyDelete