Thursday, December 24, 2015

Un Craciun asa cum NU mi-am dorit

Nu stiu exact daca mi-am imaginat ceva legat de Craciunul de anul acesta. Cert e ca printre accese de tuse si stare de rau fizic, am reusit sa-mi impodobesc casa, sa fac cateva atentii pentru oameni la care ma gandesc deseori, sa ma gandesc ca voi face curatenie si in casa inimii si-l voi primi pe Hristos acolo, ca voi face cateva preparate doar ca sa fie si in casa mea ceva de mancare, ca-mi voi pune sub brad un cadouas pentru mine si ca va fi macar un echilibru in mine, daca nu pace si bucurie.

Nu m-am gandit nici o secunda la varianta aceea poleita a Craciunului ultra-comercial, cu n-spe cadouri sub brad, bradul de doi metri impodobit opulent, masa bogata, casa ultra-decorata si tot acel sclipici pe care il gasesc afisat pe peste tot.

Insa ce traiesc acum e departe de ceea ce speram.

Sunt pribeaga, m-am mutat in ajun de sarbatori din casa mea in casa unde am locuit in copilarie si unde ma bantuie toate amintirile dorite si nedorite. 

N-am ajuns la duhovnic sa curat casa inimii. Din lene, nepasare, boala, viata care ma consuma in alte locuri. Nici nu avea sens sa ma agit cu mers in ajun, in ziua Craciunului, de obicei in momentele astea parintele e foarte grabit si obosit iar pe mine ma ranesc spovedaniile astea de ultima secunda.

...

Ma tot intreb de ce atata nebunie a oamenilor zilele astea, de ce-s strazile pline, supermarketurile la fel, oamenii plini de nervi? 

Ma intreb de ce e duhul asta lumesc si in biserica unde doar bifam liturghii si spovedanii de forma?

De ce ne incojuram de nimicuri, oh, Doamne, de atatea nimicuri?

De ce ne hranim fals trupul si mintea? 

De ce ne amagim?

Toate astea-s intrebari retorice, pentru ca toate problemele din lume sunt problemele mele, lentilele ochilor mei sunt murdare si primesc si vad ceea ce merit...

Iertati, si sarbatori cu bucurie si pace sfanta sa aveti, pentru ca imi doresc sincer lucrul asta pentru toti oamenii din lume! 

Totul e dar si totul e Har si fiecare primeste in functie de cat se deschide spre a fi daruit de Sus.







6 comments:

  1. Draga mea, ești prea matură. :) E multă înverșunare în lumea asta... Mă uitam azi la o știre, pe net, cu 3 supraviețuitori de la Colectiv. Tinerii aceia se bucurau că merg acasă după 2 luni de stat în spital. M-am simțit mică și rea (pentru că am și eu accese de încrâncenare pe care de multe ori nu mi le explic). Să ne ajute Dumnezeu pe toți! Bucură-te de sărbători și ai grijă de tine!

    ReplyDelete
    Replies
    1. Multumesc de ganduri! Imbratisari!

      Delete
  2. Irina, te imbratisez strans strans! Nasterea lui Hristos cu liniste sa fie la casa ta, draga mea! Toti suntem asa, intr-un fel sau altul...

    ReplyDelete
  3. Un Craciun cu har si dar draga mea:* Sa ai zile pline de liniste, soare, iubire!

    ReplyDelete