Friday, May 20, 2016

În ultima vreme...

Nu aduce anul ce aduce clipa. De aş fi avut în minte aceste cuvinte când am scris această postare, poate aveam un entuziasm mai moderat privind planurile mele pentru lunile mai şi iunie. La câteva zile după ce am scris ce am scris acolo, lucrurile aveau să se precipite mai repede decât speram eu, dar mă bucur că a fost aşa, fiind totul spre luminare, reaşezare, revizuire a cam tot ce e viaţa mea. Deşi a fost o lună seacă dpdv al lucrurilor propuse, lăuntric activitatea a fost intensă.

Ce merită să consemnez privind rândurile din vechea postare e că am reuşit să mă mut înapoi la mine acasă. Cam pe 26 aprilie aveam să vin acasă şi să intru în apartamentul meu proaspăt inundat :). Deci acum se cere să schimb parchetul cu totul fiind umflat de la apa care a intrat în el.

Ce vreau eu să scriu astăzi e că sunt sub influenţa unor experienţe recente şi a unor lecturi care m-au pus serios pe gânduri. Ca experienţe... nu poate fi pus în nici un caz aici, ci cel mult într-un jurnal secret, sau mărturisit în faţa unor persoane foarte apropiate şi de încredere, genul de poveşti care trebuie să intre în mormânt cât mai curând. Ce pot să consemnez e că am fost aşa de copleşită cu toate că am avut o altercaţie şi cu şeful meu cel mare, altercaţie care a rămas în coadă de peşte şi pe care sper să o lămuresc curând. Acest mic conflict nu a fost una din probleme, ci am ajuns la el din cauza haosului din capul meu.

Ca lecturi am finalizat recent: O altă creştere - Şcoala muncii scrisă de academicianul Simion Mehedinţi, Cu Hristos te întâlneşti mai întâi în iad de Maica Siluana Vlad şi Omul în căutarea sensului vieţii de psihiatrul şi suapravieţuitorului lagărului de la Auschwitz, Victor Frankl. Am scos din aceste cărţi citate la care vreau să revin, cu care am rezonat puternic şi, dacă e cazul, le voi scrie la un moment dat şi pe blog.

M-am bucurat să citesc cărţi aşa "grele" una după alta, fără să ştiu şi să conştientizez că lecturile se vor lega între ele. Mi-am dat seama încă o dată că sunt pe drumul cel bun cu ceea ce fac, cu ceea ce gândesc, cu ceea ce vreau de la mine şi de la viitorul meu apropiat şi îndepărtat. Că există lucruri esenţiale de care am nevoie într-o societate în plin declin moral. Cuvintele care ar rezuma cele trei titluri, în ordinea menţionării lor ar fi că munca e sfântă, că doar Dumnezeu ne mai poate da un echilibru interior şi că trebuie să ne cunoaştem "de ce"-ul.

Aşa că, după atâta agitaţie, după lecturile mele, după discuţii, după încurajări, după decizii serioase, m-am pus să notez în agenda mea lucrurile care sunt esenţiale pentru mine. Dar pentru ele voi face o postare nouă. 

Gânduri bune tuturor!


7 comments:

  1. Victor Frankl este absolut minunat:). Cartea Maicii Siluana am cumparat o, n-am citit-o inca:)

    ReplyDelete
    Replies
    1. S-o citeşti, e uşurică, actuală şi în stilul inconfundabil al maicii, îţi zice buba şi cum s-o vindeci. Îmbrăţişări, Ancule!

      Delete
  2. Eu stiu alt proverb: cand muritorii isi fac planuri, Dumnezeu rade. Sper ca esti bine!

    ReplyDelete
    Replies
    1. Clar a râs Dumnezeu de planurile mele :)). Sper ca de celelalte să nu râdă, că-s serioase şi depinde viitorul meu de ele... Dar la cum s-au aşezat unele lucruri în ultima vreme, cred că e mâna Lui la mijloc. În rest sunt bine!

      Delete
  3. Mă bucur mult să aud de bine despre tine! :)

    ReplyDelete
  4. ma bucur sa aud de bine de la tine :)

    ReplyDelete