Monday, October 31, 2016

Voi aţi copiat vreodată la şcoală?

Nu ştiu când şi de ce mi-a venit ideea acestei postări, dar eu am nişte întâmplări haioase pe acest subiect. În rândurile ce urmează voi explica şi de ce nu sunt de acord cu copiatul! Deci, nu vă îngrijoraţi, nu voi învăţa tânăra generaţie să facă lucruri rele.

Deşi am fost un elev destul de bun zic eu, am avut câteva momente când mi s-a oferit prilejul să copiez şi am făcut-o. Sau mi-am creat eu prilejul!

Până la liceu nu s-a pus problema de copiat, nici măcar de la colegul de bancă, pentru că aveam nişte cadre didactice mai ceva ca generalii de armată şi nu mişca nimeni în front. Plus de asta, eram mici şi naivi, acum realizez cât de mici şi cât de naivi, asta fiind undeva în paleolitic când nu exista şmartfonu şi iutubu. De obicei când nu ştiam, nu ştiam şi luam note mici, asumându-mi-le.

Însă am ajuns la liceu şi lucrurile s-au schimbat. Aici am câteva amintiri notabile.

(Înainte de a trece la subiect vreau să vă zic că, excepţie clasa a9a, când abia mă dezmeticeam din atâtea schimbări, am învăţat de plăcere mai la toate materiile şi am terminat mereu anul şcolar cu media generală peste 9.)

Urma să avem teză la română. Doamna profesoară, care era şi diriginta noastră, ne dă o listă de posibile subiecte. Din tot listoiul ala nu am învăţat nimic, dar îmi fac acasă doar pe două subiecte câte un eseu frumos, cu nume şi dată în colţ, cu titlu Teză la limba şi literatura română. Doar doua subiecte dintr-un listoi. Îmi pică fix unul din cele doua pregătite acasă. Toată ora scriu tâmpenii pe hârtie, că nu ştiam să reproduc din memorie minunăţia aia de eseu. La final de oră, printre nişte emoţii crunte, scot teza făcută de acasă din bancă şi o predau. A fost cel mai ruşinos 10 din viaţa mea.

A doua fază. Colega mea de bancă, un elev de 10 din clasa 1 şi până la momentul de care vă povestesc, nu se pregătise pentru teza la istorie parcă de data asta. Subiectele ne erau date pe rânduri 1 şi 2. Eu 1, ea 2. Îmi vine iar o idee genială şi-i zic să scrie tot ce scriu eu, că eu am învăţat şi la final să treacă şi ea tot 1 pe hartie şi să-i zică profesoarei când ne aduce tezele că stătea în alt loc. Ne iese şi de data asta şi luam amândouă nota 10.

Dau Bac-ul. Îmi pică la oral la română un subiect pe care nu-l ştiu. Colegul meu T. este ascultat. Ciulesc cu atenţie urechile şi bag de seamă că printre altele îi picase şi lui subiectul acela. Ascult ce zice, ce îi mai completează profesoara, iau notiţe şi mă prezint şi eu apoi cu succes. Iau iar 10.

Momentele de mai sus nu le regret, au avut şi ele farmecul lor. Şi vă zic sincer că în afară de faptul că teza de la română era ceva cu Mioriţa, că la teza de la istorie, deşi învăţasem, nu-mi mai amintesc nici măcar o virgulă, că la bac subiectul era ceva cu tipurile de comunicare, am şi un o poveste cu copiatul când am regretat teribil că am copiat şi că nu am învăţat.

La facultate nu prea m-am spetit cu învăţatul. Era o diferenţă atât de mare între ce făcusem în liceu şi ce făceam la facultate, din toate punctele de vedere, că şi interesul meu era undeva sub nivelul mării. Aşa că dacă s-a putut copia, sau ne-am putut inspira pe la examene unul de la celălalt, era super. Aşa se face că la unul din examenele care se dădeau la materiile din modulul psihologic, cineva ne-a pasat un teanc de fiţuici din care s-a copiat în voie. Acest moment îl regret mult şi am să explic de ce. Persoana care ne-a dat fiţuicile învăţase şi a zis o vorbă pe care nu am uitat-o nici azi. A zis ceva de genul: am vrut să învăţ temeinic la materiile astea din modulul psihopedagogic, că nu vreau să ajung vreodată să predau şi să râdă copiii de mine că nu ştiu nimic. Atunci nu am înţeles ce a zis, dar acum după ani de zile realizez cât de mult contează să fii bun pe domeniul ales, sau măcar să ai habar unde să te uiti în materie când îţi trebuie o informaţie. Nu-mi mai amintesc mare lucru de la examenul acela, cred ca era la cursul de pedagogie, am luat notă mare, dar la ce bun, dacă nu învăţasem? (Ştiu că încercasem să învăţ, dar limbajul era aşa de alambicat, că am renunţat)

Iar cu această ultimă idee vreau să mă mai leg de ceva. Faza e că şi dacă vrei sa copiezi, trebuie să ştii cât de cât materia, sau să fi învăţat anterior ceva, ca să ştii să formulezi ceva cu noimă în faţa profesorului. Îmi aduc aminte acum de un cunoscut care e profesor şi care spunea: eu îi las pe elevii mei să copieze, pentru că de obicei cei care copiază sunt şi cei care ştiu unde anume în carte să se uite ca să rezolve subiectul x sau y...

În încheiere vreau să menţionez că-s pro învăţat, că mereu am sfătuit pe cei mai mici decât mine să-şi ia in serios studiile şi dacă ar fi să o iau de la capăt cu vreo facultate sau un master, aş învăţa!

Voi ce experienţe aveţi pe subiectul copiatului? Ce părere aveţi? Aştept gândurile voastre în comentarii.

Cu amuzament,

Irina de la mare


Friday, October 28, 2016

Cele 4 rezervoare interioare

Despre ce nu v-am zis eu că am făcut în ultima vreme e că am participat la un curs de Leadership în educație și Managementul conflictelor. Deși a costat destul de mult, m-am bucurat că m-am dus, m-am bucurat să cunosc oamenii noi și să descopăr, în definitiv, lucruri care îmi folosesc mie ca persoană. Bonus au avut și cafea bună, na!



La prima zi de curs s-a vorbit printre altele despre o problema de care am zis că MUSAI trebuie să scriu și pe blog. Mai exact despre cele 4 rezervoare interioare și cum că, având aceste rezervoare goale, nu ai ce să dai nici ca profesor, dar nici ca om în general în interacțiunea de la om la om.

Cele patru rezervoare sunt: rezervorul fizic, rezervorul psihic, rezervorul emoțional și rezervorul sufletesc. Chiar ne-a spus să ne gândim la câteva idei de a umple aceste rezervoare, iar eu aș fi avut liste întregi de zis, dacă nu s-ar fi terminat cursul în ziua aceea.

Din ce ni s-a spus la curs:

”Înainte de a fi lider pentru alții este necesar să îți fii propriul lider.”

”Self-leadership-ul constă în a fi conștient de cele 4 rezervoare (mental, emoțional, fizic și spiritual) și de a face acele activități care garantează că fiecare rezervor este pe plus în permanență.”

”Pentru a rezista și a produce schimbări este important să îți alimentezi rezervoarele, altfel nu poți produce schimbări.”

Ce-i drept, e greu când omiți să-ți faci plinul acestor rezervoare. Suntem oameni, în definitiv. Suntem compuși din multe planuri și e spre folosul nostru să fim într-un echilibru. Altfel, oricâtă bunăvoință sau motivație am avea în a merge mai departe în viață, a ajuta și a fi de folos, nu avem cum. Văd toată povestea asta ca o fântână secată în care tot arunci găleata să scoți apă...

Câteva idei cu care cred eu că putem umple aceste rezervoare.

Rezervorul mental

  • lectura, discuțiile cu persoane care fie îți stimulează mintea, fie cu care rezonezi în idei
  • odihnă, somn suficient


Rezervorul fizic

  • mișcarea, plimbarea sau activitățile în natură, mâncare sănătoasă


Rezervorul emoțional

  • comuniunea cu oamenii, dăruirea, contactul cu persoanele dragi, iar în ceea ce mă privește, contactul cu copiii


Rezervorul sufletesc

  • rugăciunea și alte activități care ne pun în legătură cu Dumnezeu
Ideea aceasta cu cele 4 rezervoare s-ar regăsi în cartea autorului Stephen Covey - Cele 7 deprinderi ale persoanelor eficace. Carte pe care nu am citit-o încă, dar poate urmează.

Voi ce idei aveți pentru umplerea acestor rezervoare? Aștept păreri :)

Cu gânduri bune,

Irina de la mare

Thursday, October 27, 2016

Jurnal de mulţumire

Tentativă de jurnal de mulțumire:
  • acest citat: ”...the only way you or I exist right now is because everything in the past happened exactly the way it did.”
  • toamna
  • pizza bună mâncată la școală
  • mic dejunul de la Mc și faptul că am făcut-o pe fata care servește la McDrive să zâmbească. Știam că o cheamă Petronela, pentru că pe vară avea ecusonul cu numele în piept și am întrebat-o: Petronela, nu? După ce a făcut ochii mari i-am zis că am reținut numele pentru că am o prietenă cu același nume.
  • că am avut spor la muncă
  • că dezamăgirile abisale privind viața mă fac să înțeleg că există viață și Viața
  • că m-am retras în dormitor spre hibernare și mi-am făcut spațiul ca pentru toate: somn, birou etc.
  • pentru predica părintelui meu duhovnic. De fapt cele 3 - de duminică și din cele două sărbători din săptămâna aceasta. Când îl văd pe părintele meu, când îl aud, când merg acolo la bisericuța dintre blocuri, mă întreb de ce fuge lumea atât de Dumnezeu și că un preot ca părintele I. ar convinge pe mulți doar prin simplitatea pe care o iradiază. Deși e și el un pui de profesor universitar, unul din cei mai apreciați profesori de la facultatea de Teologie din Constanța.
  • pentru părintele meu duhovnic care m-a ajutat să rămân sane (normală, echilibrată, rezonabilă, teafără) într-o lume insane (nebună)
  • pentru melodia asta a lui Smiley. Mi-am dat seama că experiența din vară cu H., deși a fost ciudată și alambicată, mi-a conturat ceea ce vreau de la un posibil el. Chiar dacă asta ar însemna să rămân singură pentru tot restul vieții, dorind lucruri imposibile și neștiind să primesc flori la prima întâlnire.
  • că mi-am reamintit că scopul vieții omului e să se sfințească, să aducă un scop mai înalt vieții lui, de a primi ajutor divin și de a fi pârghia spre Dumnezeu pentru el însuși și pentru cei care nu știu acest traseu.
  • Instagram-ul. Îmi place foarte mult pentru moment.
  • Faptul că am primit un mesaj privat pe Instagram, nici nu știam că are așa ceva, de la o persoană căreia i-am dat follow. A spus că Blogul de la mare, denumirea, îi trezește amintiri frumoase.
  • cafeneaua 5 to Go din Constanța. Cred că am băut vreo câteva cafele în ultima săptămână de la ei. Îmi place locul, cafeaua, totul.

Wednesday, October 26, 2016

Spray de geamuri - Stanhome - Escapade

Nu ştiu cum sunteţi voi, dar eu încep să plac tot mai mult magazinele online. Varianta de a cumpăra ceva dintr-un catalog fie el virtual sau tipărit mi se pare mai atractivă decât să mă pierd printr-un supermarket... Aşa am ajuns să cumpăr produse de la firma Escapade. Nu pot să dau detalii despre ei, gen cine sunt şi ce vor, ştiu doar că-s produse de import distribuite de această companie, că e tot un sistem MLM gen Avon, Oriflame, Forever Living Products şi că aproape orice am luat de la ei până acum m-a mulţumit din multe puncte de vedere. Au produse de curăţenie, cosmetice, lenjerie intimă etc. 

Iniţial, catalogul Escapade era sursa mea de a achiziţiona dresuri colorate, pentru că, cine mă ştie, ştie şi că eu, de cum începe toamna şi se încheie primăvara, port dresuri de toate culorile şi asta nu de acum, ci de ani de zile. La Escapade am găsit însă şi dresuri ultra-rezistente, de diferite grosimi, mulţi potriviţi a fi purtaţi şi iarna.

Treptat am trecut pe testat şi produsele pentru curăţenie şi cosmeticele, iar acum despre un spray de geamuri vreau să scriu.


Prietena mea P., cea de la care iau aceste produse, îmi tot spunea cât de bun e acest spray, că face şi drege, dar nu mi-am bătut capul să-l încerc, deşi era mereu la preţ de ofertă la 20 de lei (în vechiul catalog, acum văd că e la 40 de lei, dar îşi merită banii).

În momentul în care l-am luat eram la apartamentul unde am stat pe iarnă. Era deja primăvară, bătuseră multe ploi ferestrele, pe acolo nu prea mai dăduse nimeni până să mă mut eu, după ce m-am mutat, fiind şi iarnă, dar şi mai mult plecată, nu mi-am pus problema că poate ar trebui să spăl ferestrele. Într-un final am făcut-o, pentru că urma să plec şi vroiam să las totul frumos şi curat. Cu ocazia asta am testat şi spray-ul de geamuri de la Escapade.

Ritualul meu de spălat geamuri consta de obicei în: spălat o tură cu apă şi Domestos pentru a igieniza ca un cleaner-freak ce sunt, apoi dat cu o soluţie specială de geamuri vreo 2 ture, ca să iasă crystal-clear geamul ferestrei. Complicat, ştiu, dar de ce să fac lucrurile uşor? În fine, revin la spray-ul de care vă spuneam mai sus. P. mi-a tot zis că e suficient să dai o dată cu spray-ul, ştergi şi gata. Ceea ce e şi adevărat. Am dat o dată cu spray, am venit cu cârpa peste şi pam-pam, rezultatul îl vedeţi şi voi.


Ce pot să mai spun despre el e că ţine mult, are amoniac în compoziţie, deci curăţă orice dâră sau pată mai dificilă şi, ta-daaaaaaa, e anti-aburire şi anti-dâre de la apa de ploaie...

Nu ştiu exact cum îl puteţi achiziţiona, doar dacă aveţi local pe cineva care e distribuitor Escapade, sau cred că poate fi luat şi online cum ar fi de aici.

Am să mai scriu şi despre alte produse testate de la ei. Spre exemplu, în vindecarea piciorului când m-am accidentat, am folosit şi încă folosesc o cremă pentru refacerea epidermei şi una pentru echimoze şi accidentări pe bază de camfor şi arnică.

Sunt curioasă dacă a mai încercat cineva aceste produse, aştept părerile voastre în comentarii.

Cu drag,

Irina de la mare

Tuesday, October 25, 2016

Carne de porc la cuptor

Dacă vi se pare suspectă apariţia unui număr prea mare de reţete pe blogul meu, motivul e un punct din această postare. Mai exact, săptămânal testez reţete noi şi chem la masă prietenii, familia, sau duc la serviciu din rezultatul obţinut. Totodată, acest avânt culinar, se leagă şi de ce scriam aici privind pregătirea mea pentru hibernare. A venit frigul, iar un cuptor care merge e o alinare pentru o cameră friguroasă. 

Aşa că, din listoiul meu de reţete de încercat, vă prezint iar o câştigătoare: carne de porc la cuptor. Reţeta aceasta a fost atât de reuşită, că nu am mai avut când să fac şi poze să v-o arăt. Dar pentru că va fi un reloaded, voi ataşa acestor rânduri şi o imagine edificatoare în viitorul apropiat.

Ce ne trebuie?
  • o bucată de pulpă de porc, cu grăsime şi şorici
  • 100 g sare grunjoasă
  • 2 linguri ulei
Pentru garnitură:
  • 1 kg ciuperci mici
  • 1 kig roşii mici - eu am folosit roşii cherry
  • un fir de cimbru
  • un fir de rozmarin
  • sare
  • 3 cepe mari
  • ulei
Cum se prepară?

1. Carnea se taie pe partea cu şorici şi se freacă bine cu sare pe ambele părţi. Se dă la rece pentru o noapte. A doua zi se trece sub un jet de apă rece, se usucă şi se pune la cuptor.
2. Se unge apoi carnea cu o lingură de ulei şi se lasă o oră la foc mediu. După o oră de copt, se pun în tavă ciupercile şi roşiile amestecate cu o lingură de ulei, sare, ceapa tocată şi ierburile uscate. Se mai lasă 30 de minute, până ce şoriciul este rumenit frumos, iar legumele sunt pătrunse.

Trucuri: eu am luat carne simplă, fără şorici, mai exact spată de porc. Pentru că a durat mult să se pătrundă şi aroma de friptură a devenit insuportabilă la un moment dat în toată casa, recomand să fie folosită o pungă pentru gătit. Eu cumpăr de la magazinul Penny cu câţiva lei o cutie cu mai multe pungi, grăbeşte procesul de gătire, nu mai miroase în toată casa a mâncare şi e şi dietetic, pentru că nu mai e nevoie de zemuri pentru indiferent ce găteşti, fie ele legume, peşte, carne, ci se fac în suc propriu şi se pătrund fain cu condimentele puse peste ele.

Poftăăăăăăăăăăăă bună!

Monday, October 24, 2016

De ce să nu vii cu flori la prima întâlnire - gânduri

E posibil să greșesc. E posibil să fie o problemă de-a mea strict. E posibil să fie multe la mijloc, dar, boy, oh boy, nu-mi plac florile primite la o primă întâlnire.

De ce? Faptul că am zis ok pentru a avea o întâlnire cu tine, prima, nu înseamnă că va și fi ceva între noi, sau ca te plac. Ci am dat șansa de a ne cunoaște, dar asta nu înseamnă nimic. Poate însemna ca va fi ceva între noi pe viitor, poate însemna că vom rămâne amici, poate însemna că nu ne vom mai vedea vreodată.


Sursă foto

Pentru oricare dintre variantele de mai sus, prima întalnire nu e un moment propice de a aduce persoanei cu care te vezi, flori.

Mi-aduc aminte două ocazii. Prima: mă vedeam cu cineva pentru prima oară. Eram în București la vremea aceea. Persoana respectivă venise cu un ditamai buchetul de gerbere roz îmbracate într-o folie din aceea de plastic argintie. Kitchoasă, da. Ne-am plimbat mult pe jos, pentru că nu prea aveam ce să facem, și-mi amintesc că am bătut parcul Crângași timp de vreo câteva ore bune cu acel buchet pe care îl țineam ca o mătură în mână, incomodându-mă maxim.

A doua ocazie, mă văd cu cineva a doua oară. Prima oară făcusem cunoștință într-un loc și rămăsese să ieșim și la o plimbare, nu că eram eu foarte entuziasmată, ci că fusese conjuctura de așa natură că am zis ok, hai să și ieșim la o plimbare să stăm de vorbă. Am primit un fir de trandafir foarte frumos, de data aceasta mi-a placut, dar tot așa, timp de 3 ore m-am plimbat prin parcul Tăbăcăriei cu trandafirul în mână, cu tipul care nu-mi plăcea absolut deloc în dreapta mea, gândindu-mă cu groază că toți care ne văd au impresia că e ceva între noi, sau că urmează să fie ceva între noi. Mă gândeam că poate dau și peste cineva cunoscut, iar atunci mi-aș dori să se caște pământul și să mă înghită... Într-un final, pregătită fiind pentru un astfel de scenariu, am motivat că vreau să las ceva în mașină și am aruncat și trandafirul acolo cu ocazia asta.

La pol opus am avut și o experiență tare frumoasă. Eram cu cineva cu care mă știam de mai multă vreme, din Constanța amândoi, dar la o plimbare prin București. Ne hotărâsem să ne dăm o șansă spre o altă direcție. Eram într-un magazin în care avea și tămâie și eu îi zic că uite, au și tămâie cu miros de lavandă. Habar nu am de unde, scoate un buchețel delicat de lavandă și-l dă la marele țanc. Momentul fusese așa de firesc și frumos, că am fost foarte impresionată. Iar buchetul fiind așa de delicat, nu m-a incomodat nici o secundă. Că n-a ieșit nimic între noi în definitiv, e altă poveste.

Deci, tinerilor și mai puțin tinerilor, femeile iubesc florile, dar aduse cu cap și cu firesc. Eu una nu m-aș supăra dacă vii cu mâna goală la prima întâlnire, deci nu sta stresat că cine știe ce voi crede despre tine (că n-ai maniere, sau mai știu eu ce) ;).

Irina, 

o mare iubitoare de flori, de fel!

Saturday, October 22, 2016

Rezultatele detox-ului

Deşi încă mă lupt cu detox-ul (acum sunt în extrema în care încerc să mă temperez să nu rămân cu 2 haine în dulap, cu 3 cărţi în bibliotecă, cu 4 farfurii şi aşa mai departe), nu pot să zic că nu îi văd rezultatele. Spre exemplu, s-a simplificat mult ceea ce îmi doresc să fac. Au rămas câteva trasee privind viaţa mea în afara job-ului:

1. blogul
2. pictura/activităţi creative/etc.

Adică ştiu acum că doar pe aceste trei trasee vreau să mă axez şi cumva parcă lucrurile converg toate în direcţiile astea. Mai exact:


  • cercul de creativitate s-a extins spontan. Acum îl ţin în două locaţii şi urmează să încep ceva şi într-o a treia locaţie.
  • toate proiectele mele creative s-au redus la pictură, asta în linii mari. Am dat din casă materiale textile, bucăţi de piele, creioane şi alte materiale pentru grafică, cărţile şi revistele pe teme pe care nu voi avea timp să le explorez prea curând.
  • am şters blogul vechi şi celelalte tentative de blog şi am rămas doar cu acesta.

Nu pot să zic că acest detox a fost început în vară, ci a luat naştere odată cu mutarea mea din iarnă, când de la apartamentul meu am plecat pentru aproape 5 luni în alt apartament. Poate vă mai amintiţi povestea. Atunci am avut de ales să aduc dintr-o casă în alta "strictul necesar", însă numai strict nu a fost procesul şi numai necesar nu aveam aici acasă. Atunci ştiu că am intrat tare în haine pentru început, puteţi citi despre acest demers aici. Apoi, între cele două locaţii, tot mai strâgeam lucruri pe care vroiam să le dau. Spre exemplu am strâns atunci un săcotei cu bucăţele de piele din care visam eu să fac genţi şi le-am dat unor puşti care chiar lucrau în perioada aceea într-un atelier de confecţionat obiecte din piele. Apoi, când am revenit la apartamentul meu în aprilie, am luat treptat şi la rând cam tot ce era prin casă, cotloane ascunse, sertare, dulpuri etc. Încă sunt aglomerată cu diverse, câteodată mă gândesc că mă vor sufoca atâtea lucruri şi mă gândesc că dacă ar fi să mă mut iar din cine ştie ce cauze, cum o voi face?

Dar las viziunile sumbre şi închei cu o concluzie. Omul e făcut pentru creaţie, nu pentru consum. Consumul e o pedalare în gol cu o viteză tot mai nebună, pe când creaţia e umplerea acestui gol cu sens şi rost. Prin creaţie mă gândesc la orice activitate care are ca verb a face şi nu a consuma.

Gânduri bune tuturor!

Irina


Friday, October 21, 2016

Reţetă pentru creşterea imunităţii


Continuarea articolului de aici, cu o reţetă pentru creşterea imunităţii:
  • sfeclă roşie - o jumătate
  • mere medii - 2 bucăţi
  • morcov mediu - 1 bucată
  • ghimbir - o bucăţică
  • zeama de la o lămâie
  • miere de albine simplă sau cu propolis
Se poate adăuga opţional suc de echinaceea sau suc de cătină.


Wednesday, October 19, 2016

Creşteţi-vă imunitatea în mod natural

Sezonul rece bate la uşă şi din pacate aduce cu el şi supărătoarele afecţiuni de sezon: răceli, viroze, guturai. Dar dacă avem grijă şi aplicăm dictonul "prevenţia este cel mai bun tratament" putem trece sănătoşi peste aceste inconveniente.

Ce e de facut? Încercăm să ne punem la punct din timp platoşa de protecţie a organismului şi anume găsim soluţii pentru a ne creşte imunitatea în mod natural. Cămara mamei natură ne stă la dispoziţie cu remedii la îndemână.

În primul rând să avem grijă la alimentaţie. Studiile ştinţifiice au demonstrat că alimentaţia deficitară scade răspunsul imun şi, de asemenea, că regimul nutriţional care se bazează pe alimente din plante, fructe, legume procesate minimal reprezintă metoda cea mai eficientă pentru îmbunătăţirea imunităţii.

O să amintesc doar câteva ingrediente care n-ar trebui să lipsească din meniul nostru în această perioadă:

Sfecla roşie: este un ajutor extraordinar pentru organism în timpul sezonului rece. Aliment şi medicament în acelaşi timp, stimulează sistemul imunitar îmbunătăţind respiraţia celulelor şi oxigenarea ţesuturilor, nemaivorbind de amestecul de minerale şi substanţe fitochimice care contribuie la creşterea rezistenţei împotriva infecţiilor. Se poate consuma crudă în salate sau sub formă de sucuri în diferite combinaţii de fructe şi legume.

Cruciferele şi legumele cu fructe verzi: aduc în atenţie varză şi broccoli. Prin substanţele antioxidante şi bogăţia de minerale şi vitamine, în special vitamina C, protejează împotriva infecţiilor bacteriene şi virale. Beneficiile se obţin prin preparare minimă.

Citricele, în special grapefruit-ul, sunt un puternic detoxifiant. Această proprietate combinată cu efectul de oprire a dezvoltării paraziţilor, virusurilor şi bacteriilor se dovedeşte a fi benefic în stările de imunodeficienţă, de asemenea pentru răceală şi gripă. Conţine o cantitate mare de vitamina C. Pentru efecte benefice asupra sistemului imunitar ar fi de preferat consumul sucului sau al fructului întreg la primele simptome ale unei viroze. Durata şi intensitatea bolii vor fi mai reduse.

Pentru cei mai puţin norocoşi, care din diverse motive sau din lipsă de timp nu ajung să profite la maxim de o alimentaţie corespunzătoare, există suplimente nutritive şi extracte din plate care pot rezolva această problema. 

Iată câteva suplimente naturale benefice în creşterea imunităţii:

Cătina: este una din plantele cu cel mai ridicat conţinut de vitamine F şi E (vitamina E fiind numită şi vitamina tinereţii, întrucât este implicată în cele mai importante procese de regenerare din organism). Pe lângă vitamina E, cătina este foarte bogată în vitamina A, C, PP, la care se adaugă întreg complexul vitaminic B. Cătina se găseşte sub formă de suc, ulei, pulbere sau tablete.

Busuiocul: datorită proprietăţilor sale antiinflamatoare, antifungice şi febrifuge, poate fi folosit sub formă de infuzii în gripe, răceli, bronşite acute şi cronice, cât şi sub formă de inhalaţii.

Propolisul: este o bioflavonoidă cu peste 70 de proprietăţi farmacologice utile. Două dintre ele, care ne interesează, sunt activitatea antivirală şi efectul de imunostimulare.

Coacăzul negru: stimulează corticosuprarenala pentru secreţia unor hormoni cu proprietăţi antiinflamatorii şi antialergice (acţiune cortizon-like), stimulează eozinofilia, reduce VSH, creşte rezistenţa la frig a persoanelor sensibile.

Zincul (suplimente cu zinc): poate ajuta la reducerea frecvenţei răcelilor şi a durerilor de gât, putând chiar scurta durata simptomelor răcelii.

Va urma

(articol scris de dr. Iren Alexoi, medic Nutriţie şi Dietetică, preluat din revista pannatura.ro, ediţia tipărită)

Tuesday, October 18, 2016

Activităţi pentru copii: Flori din material textil

Această activitate am lucrat-o și în cadrul unui atelier din școala și în cadrul Cercului de creativitate. Este foarte simplă și poate fi lucrată cu copii de vârste diferite.


Materiale necesare

        material textil de diferite dimensiuni tăiat dreptunghiular (de preferat să fie cât mai lungă fâşia de material şi nu foarte lată, ca să iasă flori de dimensiuni potrivite). Pot fi reciclate tricouri şi alte haine vechi
        ac şi aţă
        nasturi
        clame, clipsuri, bentiţe etc.

Mod de lucru:

        se îndoaie materialul pe lăţime cu modelul materialului (dacă există) în interior
        se cos cele două capete la un loc
        se întoarce pe faţă materialul şi se îndoaie pe lungime astfel încât modelul materialului să fie în exterior, iar cusătura celor două capete să fie pe interior
        se coase de jur-împrejur 
        la capăt se trage aţa şi se fixează cu câteva cusături de încheiere
        pe mijloc se coase un nasture decorativ

Utilizări:

floarea obţinută poate fi ataşată pe o bentiţă, clamă, geantă, folosită ca broşă cu un ac de siguranţă prins pe spate etc.

Rezultatul nostru:


Monday, October 17, 2016

Condiment pentru murături

...știți cum e, acru la acru trage :)). Așa că dacă ar fi să mănânc ceva de care să nu mă satur vreodată ar fi murăturile. În drumurile mele pe internet am dat peste această rețetă de condiment pentru murături. Sunt tare curioasă ce gust va da și vă zic sincer că-mi ridică un semn de întrebare scorțișoara din lista asta de ingrediente...




  • 2 bețe scorțișoare sfărâmate
  • 4 foi dafin sfărâmate
  • 2 lingurițe de cuișoare
  • 2 linguri  boabe muștar (galben)
  • 2 linguri boabe muștar (maro) - nu am găsit aşa ceva...
  • 2 linguri boabe de coriandru
  • 2 linguri piper negru
  • 4 lingurițe de ienibahar
  • 4 lingrițe semințe de mărar
  • 2 lingurițe de fulgi ardei iute
  • 2 lingurițe semințe de cardamom
  • 2 lingurițe boabe de ienupăr
Revin cu păreri după ce îl utilizez.

Cu poftă de gătit la malul mării,

Irina

Saturday, October 15, 2016

O viaţă de 10!

Înainte de a începe acest articol, vreau să vă avertizez că uneori pot fi incredibil de superficială. Pot prelua unele idei din mers, apoi le adaptez pe loc la nevoile şi gândurile mele şi le prezint ca fiind ceva nou. Pot greşi neinformându-mă mai temeinic asupra unor subiecte, dar pot face şi un lucru bun dând naştere unei noi idei, unui nou concept născut dintr-o altă idee.

Acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu ideea aceasta de o viaţă de 10, dar şi cu ideea de jurnal pe puncte pe care o folosesc din ianuarie şi până în prezent, dar în maniera mea proprie. Am luat din ideea principală ce mi-a fost mie de folos, apoi am adaptat-o la stilul meu de lucru. Deci citiţi şi decideţi singuri dacă e ceva ce v-ar fi de folos şi vouă.

Aşadar, care e treaba asta cu o viaţă de 10? Am găsit ideea pe un blog din străinatate şi are la bază cartea Miracle Morning. Pe Youtube există şi un video în care autorul îşi prezintă cartea şi poate fi vizionat aici. Pe scurt este vorba de a găsi 10 idei pentru 10 domenii ale vieţii personale pe care dacă le-ai atinge ai trăi o viaţă de 10, o viaţă împlinită, sau o viaţă aşa cum îţi doreşti tu.

Fiind conştientă de dinamica vieţii de zi cu zi, că poţi plănui ceva şi să te trezeşti că fie iese fix pe dos, fie nu-ţi mai doreşti lucrul acela, iar pe lângă aceste detalii cred cu tărie că există un curs al vieţii creionat de Dumnezeu înainte de a ne trimite pe această lume, cred că nu e un lucru rău în a-ţi trasa, jalona câteva idei care crezi că te-ar face pe tine mai împlinit, mai bucuros, mai mulţumitor.

Domeniile în care trebuie să găseşti aceste 10 puncte care te-ar aduce mai aproape de ideal sunt: FAMILIE ŞI PRIETENI, DEZVOLTAREA PERSONALĂ, SPIRITUALITATE, FINANŢE, CARIERĂ, CĂSĂTORIE/FAMILIE, DISTRACŢIE/ACTIVITĂŢI RECREATIVE, A DĂRUI, CASĂ/CĂMIN, SĂNĂTATE ŞI MIŞCARE.

În ceea ce mă priveşte, am creionat şi eu câteva idei. La punctul familie/căsătorie nu am scris nimic pentru că sunt singură, dar am inclus conceptul de familie la punctul familie/prieteni şi m-am referit acolo la părinţii, fraţii şi rudele mele. La punctul spiritualitate am să păstrez discreţia, pentru că aşa am promis, că nu mai scriu despre acest subiect pe blog, la carieră nu am scris nimic la momentul când am trasat aceste idei (prin vară), dar între timp am găsit câteva lucruri pe care aş vrea să le fac dpdv profesional.

Ce e interesant, sau nu, e că nu am găsit în toate ariile 10 puncte... Dar să vedem ce am notat eu:

FAMILIE ŞI PRIETENI
  1. să spun da oricărei propuneri de a vedea, ieşi cu, cunoaşte oameni noi
  2. să caut modalităţi prin care pot cunoaşte oameni noi şi a-mi extinde cercul de prieteni
  3. să organizez săptămânal eu ceva: o ieşire, o masă împreună cu familia sau cu prietenii
  4. să ies în locuri în care sunt oameni, pentru că eu am tendinţa de a mă izola
  5. să accept să merg la cursuri, evenimente unde pot cunoaşte oameni noi
  6. să ies din localitate cu scopul de a vizita locuri noi şi de a cunoaşte persoane pe care le cunosc prin intermediul internetului doar
DEZVOLTARE PERSONALĂ
  1. să aprofundez limba engleză, să pot comunica mai bine în engleză
  2. să învăţ limba italiană
  3. să citesc zilnic
  4. să particip la cursuri de dezvoltare personală (nu ezo-mezo-spiritualitate, ci pe teme utile vieţii de zi cu zi, antreprenoriat etc.)
  5. să aplic cele aflate până acum
  6. să am un bun time management
  7. să iau odată cursuri de înot
  8. să-mi înfrunt temerile care stau în calea mea... (sunt câteva, nu le voi enumera aici...)
FINANŢE
  1. să am surse de venit alternative, nu doar venitul de la jobul de zi
  2. să am un salariu de ....... lei 
  3. să am o sursă de venit pasiv
  4. să am un fond de economii
  5. să reduc la minimum cheltuielile
  6. să am un magazin online pentru creaţiile mele
  7. să ţin ateliere pentru copii contra cost
DISTRACŢIE/RECREERE
  1. să merg în excursii mai des
A DĂRUI
  1. să continui cu activităţile şi atelierele pentru copiii din zone defavorizate ale oraşului
  2. să dăruiesc din timpul meu celor în nevoie
  3. să găsesc metode de a fi milostiv la propriu cu cei în nevoie - donaţii, ajutor etc.
CASĂ/CĂMIN
  1. să izolez apartamentul pe sub living
  2. să găsesc o metodă de încălzire pe iarnă care să nu mă usuce de bani
  3. eliminat tot ce e clutter
  4. să schimb abonamentul de la Enel?
  5. să pun plase la ferestre
  6. să decorez casa cât mai minimalist, dar să pară totuşi a cămin, nu a hală industrială
SĂNĂTATE ŞI MIŞCARE
  1. 6000 de paşi zilnic
  2. mers la sală săptămânal
  3. înot
  4. mini-programe de fitness, mişcare acasă (vezi Youtube, materialele salvate pe Pinterest)
  5. sărit coarda
  6. alimentaţie cât mai naturală şi sănătoasă, fără a pica în extremă
  7. verificat sănătatea prin controale periodice: analize, vizită la stomatolog o dată la 6 luni etc.
Unde e subliniat sunt lucruri pe care le fac deja. Acum ce îmi rămâne de făcut e 
  • să completez până la 10 fiecare arie, să văd ce vreau şi dpdv profesional, apoi 
  • să urmăresc dacă implementez ideile care am crezut eu că m-ar aduce mai aproape de o viaţă împlinită. Aici va fi de mare folos iar BUJO - jurnalul pe puncte. (urmează să scriu şi despre el!)
Deci, va urma!

Cu entuziasm de la malul mării,

Irina

Friday, October 14, 2016

10 căi prin care poţi deveni un om mai bun 2

Prima parte aici

6. Fii empatic

Renunţă la prostul obicei de a judeca. Fă exerciţiul acesta: pune-te în locul altcuiva gândindu-te cum s-ar simţi persoana aceea şi apoi acţionează în consecinţă.

Lupta cea mai aprigă pe care o duc cu mine e să nu mai judec. Asta m-a readus în matca vieţii mele. Nu ştiu eu ce e mai bine pentru altul, pentru că de aici vin multe judecăţi. Ai impresia că ştii tu mai bine ce îi trebuie altuia, sau ce să facă ca să-i meargă bine. Am văzut multă suferinţă din acest tip de gândire din ambele părţi: al celui care judecă şi al celui judecat.

Scriptura spune: "Unul este Dătătorul legii şi Judecătorul: Cel ce poate să mântuiască şi să piardă. Iar tu cine eşti, care judeci pe aproapele?" Sf. Ap. Iacov 4-12

Deci vă zic sincer că nu mă mai interesează deloc cum îşi aştern alţii să doarmă (aproape, încă mă lupt, mie îmi place să controlez totul). Lucrarea mea este să iubesc, să fiu blândă, să accept, să fac binele, să fiu prezentă, să fiu ascultătoare şi credincioasă, atât.

7. Fii direct

Spune ce gândeşti şi trăieşte ce spui. Renunţă la tertipurile pasiv-agresive pentru a-ţi face cunoscut mesajul (întârzi la o întâlnire, aplici metoda "mutului" ca celălalt să ştie că eşti supărat pe el, nu răspunzi la telefon sau email etc.)

Eu-s atât de directă, că mă oboseşte psihic când cineva încearcă să se joace cu mine prin cuvinte, sau să scoată ceva de la mine prin alte căi decât întrebarea directă. Mi-am dat seama că am atât de puţin timp la dispoziţie, încât nu am ce face altceva decât să comunic fix ceea ce am de zis.

Scriptura iar ne sfătuieşte să fim oneşti în cuvintele noastre, să nu vorbim la mişto, cu dublu înţeles, cu făţărnicie: "Ci cuvântul vostru să fie: Ceea ce este da, da; şi ceea ce este nu, nu; iar ce e mai mult decât acestea, de la cel rău este." Sf. Ap. Matei 5-37

8. Fii blând şi empatic

Spune doar lucrurile care-s bune, folositoare, necesare sau adevărate. Gândeşte-te mai întâi de orice la nevoile şi sentimentele celuilalt înainte de a acţiona.

9. Fii integru

Fă lucrurile care spui că urmează să le faci. Dacă lucrurile s-au schimbat şi merg în altă direcţie, fii onest şi clar cu ceilalţi. Recunoaşte când greşeşti şi cere-ţi iertare când e cazul.

10. Iubeşte-te

Ai grijă de tine, iartă-te, arată compasiune şi faţă de tine şi întelege că nimeni nu e perfect. Fii recunoscător pentru viaţa ta, felul tău de a fi şi faţă de talanţii şi unicitatea ta.

Piatră de poticnire pentru mulţi. Scriptura spune: "Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi. " Sf. Ap. Matei, 22-39. Mă gâdesc des şi eu la ce înseamnă acest lucru şi am găsit răspuns ascultând o conferinţă a părintelui Rafail Noica. Plecând de la acest verset părintele spune ca a-l iubi pe celălalt ca pe tine însuţi înseamnă să fii îngăduitor cu ceilalţi, aşa cum eşti (ar trebui să fii) cu tine, să fii atent la nevoile celuilalti, aşa cum eşti (ar trebui să fii) cu tine, să pui nevoile celuilalt mai presus, aşa cum le-ai pune pentru tine dacă ţi-e somn, foame, sete etc. Încă mai cercetez şi eu să văd ce înseamnă a te iubi pe tine într-un mod sănătos.

Sper să vă fi fost de folos aceste sfaturi.

Cu gânduri bune de la malul mării,

Irina

Despre cartofi - 2



Sfaturi practice:
  1. Din cartofii făinoşi, care se desfac uşor a fiert, se recomandă să se prepare supe sau pireuri. Pentru salate sunt de preferat cartofii săpunari care nu se fărâmă. Pentru preparatele dulci se aleg cei mai sănătoşi cartofi.
  2. Pentru a păstra vitaminele, cartofii se fierb în coajă, în apă clocotită, sau se consumă copţi.
  3. Când se fierb cartofii fără coajă, este bine să se fiarbă în apă puţină şi în vas acoperit, timp de 10 minute, apoi fără capac până scade toată apa.
  4. Apa în care au fiert cartofii curăţaţo nu trebuie aruncată; ea se poate întrebuinţa la supe de zarzavaturi şi la diferite sosuri.
  5. Pentru ca să nu se zdrobească cartofii la o mâncare cu sos de roşii (de exemplu ghiveci), se va turna sosul la 10 minute după ce s-au pus cartofii.
  6. Deserturile din cartofi sunt mai gustoase calde decât reci.
  7. După ce se curăţă de coajă şi impurităţi şi se spală bine, cartofii se ţin întregi în apă rece ca să nu se înnegrească şi nu se taie decât în momentul întrebuinţării. Nu se ţin tăiaţi în apă, deoarece se dizolvă substanţele albuminoide care au proprietatea de a ţine cartofii întregi.
  8. Pentru a păstra aroma plăcută, se recomandă să se cureţe cartofii fierţi în coajă reci, exceptând reţetele unde se cer cartofii calzi.
  9. Pentru a putea întinde un aluat de cartofi care este lipicios, se ung bine cu ulei masa de aluat şi sucitorul.
  10. Pireul este mai gustos dacă se pun cartofii la fiert într-o supă de carne sau de zarzavat, ceea ce îmbunătăţeşte şi gustul supei.
Partea 1 aici.

Wednesday, October 12, 2016

O tocană de legume

Câteodată mă apucă câte un chef irațional de a face un anumit lucru. Spre exemplu, acum vreo 2 ani luasem din zbor o rețetă care era pe frigiderul alor mei și care purta pompos numele de tocană de legume. Notasem rețeta pe o agendă și am uitat de ea. Acum, odată cu instalarea temperaturilor mai joase, un ceva nedefinit din mine îmi spune să mă pregătesc de hibernare. Pregătirea asta conține multe etape și vi le voi enumera în altă postare pe blog. Ce vreau să spun acum e că, zic eu, tocana asta e era un to do pe lista mea imaginară și intrinsecă cu pregătiri pentru hibernare. O listă instinctiv născută, cred eu. Deci câteva zile la rând m-a urmărit nevoia imperioasă de a face această tocană! Nu știu când am luat legumele, într-o zi am verificat ce aveam și ce nu aveam și m-am dus la piață.


Pentru realizarea ei erau necesare: 1 kg ceapă, 1 kg morcovi, 1 kg gogoșari, 2 kg roșii, sare, piper și 500 ml ulei. Eu am împărțit totul la doi la rețeta aceasta.

Morcovi aveam, ceapă aveam, am luat doar roșii și gogoșari.

Ei, acum e acum la modul de preparare, pentru că realizarea ei m-a ținut aproape o săptămână. Într-o zi am cumpărat legumele. Într-o altă zi am pregătit legumele, adică le-am adunat la un loc. În altă zi le-am curățat. În ziua în care le-am tocat, le-am pus și la fiert.

Le-am pus la fiert pe rând, după duritatea lor: ceapa tăiată fideluță, morcovul rondele, gogoșarul tot fideluță, roșia tăiată cuburi. Uleiul l-am pus prima oară cu ceapa și cu puțină apă. Cât fierbe se adaugă sarea și ce alte condimente mai vreți pe lângă piper. Când e aproape gata se pune și câteva linguri de orez (spălat în mai multe ape), ca să lege compoziția.

Dupa ce a fost gata, am pus în borcane povestea asta cât timp era fierbinte și s-au închis ermetic de la sine.


Ta-daaa

Ca gust? Ceva foarte gustos, dulce și delicios, sugar-free. Cum va fi mâncat? Probabil ca garnitură la ceva, solo cu mămăliguță & tot așa.

Poftă bună!

de la mare, Irina

Monday, October 10, 2016

Disclaimer 2

Începusem la un moment dat să scriu o postare despre cele două tipuri de blog-uri avute de la începutul istoriei mele în ale blogăritului şi până în prezent. Postarea aceea a rămas în draft, ca multe alte postări. Unele dintre ele ies din draft într-o postare ca cea publicată duminică şi stau şi mă gândesc dacă unele chestii nu e bine să le laşi în draft, fie el  un draft online sau offline.

Dar să revin la ideea iniţială. Scriam în acel draft cum primul meu blog avea ca temă căutările mele în ale credinţei şi iubirii. Multe articole, citate etc. pe tema asta. Putea fi consultat până de curând ca exemplificare la ceea ce zic, dar l-am salvat în calculator, apoi l-am şters din online. Acest al doilea blog al meu, Blogul de la mare, s-a născut cu o altă temă, cu tema de a da formă visurilor mele pe care doar îndrăznisem să le gândesc şi atât şi de a învăţa ce să fac ca să le pun in practică. Asta mai ales pentru că-mi dădusem seama că la mine totul se reducea la lipsa de determinare, curaj, încredere în sine, gestionare a timpului. Am tot cercetat, scris, testat, căutat, aplicat, gândit şi lucrurile s-au pus în mişcare.

În paralel cu tot ceea ce am scris şi publicat aici s-a conturat şi categoria Cutia cu cuvinte, pe care am modificat-o apoi în Insights, ceea ce însemna fix ce înseamnă insight - înţelegere mai profundă a unui lucru. Pentru că "laboratorul" meu de lucru nu e doar unul psihologic, ci teocentric, cu Dumnezeu în mijloc, mi-a fost imposibil să nu scriu despre El, despre procesul prin care trec, despre lecturile mele mai mari sau mai mici. Deşi, mai ales acum pe ultimul an, nu am vrut de nici o culoare ca blogul meu să devină unul duhovnicesc. Nu acesta e scopul lui, indiferent de viaţa mea de zi cu zi.

De fiecare dată când m-am abătut de la această înţelegere avută cu mine, ceva s-a întâmplat. Fie interior, fie exterior. Duhovnicia e ceva de taină. Însă duhovnicia e un cuvânt mare şi mi-e frică şi să-l propunţ. Sunt departe de Sfinţii Părinţi, deşi aproape 10 ani de zile lecturile mele aici s-au învârtit. Simpla lectură nu te face teolog, ci doar rugăciunea. Şi dacă începi să vorbeşti de rugăciune, deja te-ai semeţit şi ai căzut în mândrie. Evit să discut lucrurile acestea cu cineva şi în viaţa reală, evit să le şi scriu.

Când le scriu, iese ce a ieşit în comentariile de la postarea aceasta. Am reuşit să jignesc pe cineva care a avut multă delicateţe în abordarea cu mine mereu, iar nu am vrut nici o secundă să se ajungă unde s-a ajuns. Scriind pe grabă ceva în mediul acesta steril care este textul scris în online, cuvintele mele au rănit o persoană... Ce pot să adaug aici? Nimic.

Nu încerc să mă scuz. E adevărat, sunt mândră şi orgolioasă şi-mi asum orice s-ar fi putut interpreta din rândurile mele, fie ele din textul postării, fie ele din comentariile mele. 

Îmi cer încă o dată iertare Mariei, mai public decât în comentarii, iartă-mă că te-am rănit fără să caut acest lucru.

Şi îmi iau şi un angajament, tot public: dacă voi mai scrie vreodată fie şi un rând într-un text de al meu care să conţină cuvântul Dumnezeu sau legătura mea cu El, voi dezactiva secţiunea de comentarii. Nu ca să iau cuiva dreptul de a îşi expune o părere care nu coincide cu a mea, ci de a evita discuţiile care ar da blogului meu o pretenţie de blog duhovnicesc/ortodox.

Irina

P.S. Va apărea aici pe blog şi continuarea postării de duminică, adică partea a doua...


Sunday, October 9, 2016

10 căi prin care poţi deveni un om mai bun - 1

Dacă ar fi după mine, aş zice că există o singură cale prin care putem deveni mai buni: să deschidem un pic Biblia la Noul Testament şi să căutăm acolo printre rânduri ce înseamnă a fi bun. Dar cum acesta poate fi un cuvânt greu pentru mulţi, poate nici eu n-am ajuns să înţeleg din prima ce înseamnă să fii OM, am pus mai jos cap la cap câteva idei. Am să mă raportez mereu la cuvântul Scripturii pentru că acesta e adevărul meu, după el mă ghidez în viaţa mea.

1. Practică mulţumirea

Priveşte jumătatea plină a paharului. Mulţumirea atrage optimismul în gândire şi alte lucruri bune în viaţa ta. Încearcă, fă un jurnal al mulţumirii timp de o lună şi vezi ce se întâmplă după această perioadă cu tine. Eu am încercat aici.

Dumnezeu ne vrea mulţumitori. Nu zic că uneori e foarte greu, uneori circumstanţele vieţii sunt cumplite, dar chiar şi aşa putem găsi motive de mulţumire.

Scriptura spune: "De aceea, ori de mâncaţi, ori de beţi, ori altceva de faceţi, toate spre slava lui Dumnezeu să le faceţi." 1 Corinteni 10-31

Deci şi dacă mâncăm şi dacă bem şi dacă ne bucurăm şi dacă iubim şi dacă suntem trişti, să mulţumim Creatorului.

Din experienţa mea pot spune că ceea ce se întâmplă la nivel fizic e o rescriere a creierului, cel puţin aşa o simt eu. Dintr-o fatalistă, am devenit o persoană care găseşte, caută o oportunitate în orice piedică.

2. Scapă de scuze

Renunţă de dragul tău şi al celorlalţi la scuze şi la îndreptăţirile de sine. Doar când renunţi la zidul de scuze cu care te-ai înconjurat îţi poţi face treaba într-un mod profund, totodată îţi dai şansa să te maturizezi. Renunţă la "eu nu pot, nu ştiu, nu e de mine, eu nu am, eu nu... etc.", scapă şi de "dacă aveam, dacă ştiam, dacă mă năşteam în altă familie, altă ţară", ba scapă şi de nevoia de a da vina pe alţii, de a fugi de responsabilitate, de a nu-ţi asuma greşelile.

3. Practică acceptarea

Nu-ţi mai cheltui energia luptând sau opunându-te lucrurilor pe care nu le poţi schimba. În loc de asta, fă tot posibilul să schimbi lucrurile ce pot fi schimbate, lucruri care îţi stau în putere: gândurile tale, comportamentul tău, limitările tale.

Dacă Dumnezeu nu ţi-a comunicat clar într-o viziune că misiunea vieţii tale e să salvezi un prieten, un partener, un părinte, că viaţa ta trebuie să se învârtă în jurul existenţei altcuiva, vezi-ţi de drum. Şi n-am glumit decât în prima parte a acestei propoziţii.

Acceptă lucrurile, situaţiile de viaţă şi persoanele din viaţa ta aşa cum vin. Fă ceea ce poţi mai bine şi mai bun în acel moment, iar când circumstanţele respective nu-ţi vor mai fi de folos, ele se vor restructura de la sine. Vindecă-te cu toată puterea de mitul salvatorului, ca să-ţi poţi trăi bucata ta de viaţă şi rolul care ţi-a fost dat de la naştere pe acest pământ.

Nu te mai gândi că eşti la jobul care nu trebuie, în cartierul care nu trebuie, că eşti prea tânăr sau prea bătrân. Fii, acceptă, mergi mai departe.

4. Iartă şi renunţă la resentimente

Fă acest lucru pentru binele tău, iartă ca să te poti desprinde de la experienţele neplăcute din trecut. Deşi poate aici nici eu nu sunt AS aici, mă străduiesc mereu să curăţ acest subsol al amintirilor dureroase din viaţa mea. Ce am învăţat eu:

- să nu mai identific păcatul/răul comis cu persoana. Răul trebuie înfierat, persoana iubită, eliberată prin iertare.
- să nu zic: eu niciodată nu voi face asta. Poţi în secunda doi să faci acel rău suferit de tine.
- să găsesc circumstanţe atenuante. Am stat şi am analizat viaţa şi copilăria celor care m-au rănit şi inima mea s-a umplut de compasiune şi am primit un fir de ajutor în a ierta şi uita.
- când e foarte greu să iert, mă gândesc la acel cineva copil fiind, un copil abuzat şi rănit care asta a învăţat şi el de mai departe să facă aşa.
- folosesc o rugăciune primită de la duhovnic: "Doamne, ai milă de X, dar ai milă şi de mine că şi eu mult rău am făcut altora..."
- de ce să iertăm? Psihogenealogia spune că nu poţi trăi experienţe noi, că viaţa poate trece pe lângă tine dacă nu ai iertat/rezolvat acel conflict trecut.
- pentru că nu ştiu alte căi mai eficiente, recomand Seminarul Iertării al Maicii Siluana.


5. Fii autentic

Fii autentic şi real. Ai curajul şi încrederea să fii tu însuţi. Nu-ţi spune nici măcar ţie lucruri care nu sunt adevărate despre tine.

În ceea ce mă priveşte, a fi autentică ştiu că a atras multe critici la adresa persoanei mele. Poate pe alocuri par superficială, ancorată prea în cele materiale, rătăcită de la Adevăr. Însă vreau să mă arăt lumii aşa cum mă arăt în faţa lui Dumnezeu. Dacă El mă ştie cap-coadă, mă ştie până în străfundurile fiinţei mele, de ce aş lăsa în exterior alte păreri ca: falsa evlavie, cucernicie, cuminţenie şi multe alte măşti pe care le pot folosi la un moment dat? Lucrurile în care cred, lucrurile pe care le spun le şi gândesc, lucrurile pe care le fac coincid cu gândurile şi vorbele mele şi n-am de ce să-mi fie ruşine. Mă simt... liberă!

Va urma...

Friday, October 7, 2016

Activităţi pentru copii: păun lucrat în tehnici mixte

Am multe postări şi gânduri care au rămas în draft în perioada aceasta, asta pentru că simt că ori nu am nimic de zis, ori că ce zic e prost... Aşa că scutur un pic praful pe aici cu o idee pe care am testat-o la Cerc săptămâna aceasta şi care e ieşită un pic din tiparul ultimelor postări.

Ideea nu e originală, am furat-o şi eu ca o profesionistă de la o colega din şcoală, care a lucrat-o cu piticii de la pregătitoare (da, piticii aceia a căror învăţătoare trebuia să fiu :).

Dar hai să trec la subiect.


Subiectul temei este un păun lucrat în tehnici mixte.


Tehnica folosită este mixed-media, adică tehnica mediilor mixte, în care foloseşti mai multe materiale. Noi am folosit frunze uscate, culori acrilice, carton ca suport papetar şi în mintea mea era să-l împodobim prin tehnica collage-ului şi cu bucăţele de hârtie, dar s-a legat să-l lucrăm aşa şi a ieşit ok.

Am făcut o schiţă deloc pretenţioasă în creion, m-am uitat un pic la nişte poze cu păuni reali. Dacă vă e greu să schiţaţi la liber conturul păunului, puteţi scoate la imprimantă un tipar. Nu vă pierdeţi în detalii. Păunul să aibe un piept scos înainte, un căpşor cu coroană, două picioruşe şi o coadă fandosită.


Pe coadă folosiţi frunzele uscate, pe care le veţi lipi cu un lipici bun. Pe restul zonelor folosiţi culori după bunul plac. Noi am folosit mult albastru, auriu şi accente de roşu, orange şi galben. Am dat câteva tuşe pe fundal de alb amestecat cu o culoare complementară albastrului: orange.

E uşor de lucrat şi rezultatul este spectaculos, deci spor la lucru!

Monday, October 3, 2016

Ce am învățat din postările despre antreprenoriat




De la Camelia: în artă/viață/lucru e ca și cu rugăciunea, dacă sari o zi, rămâne un gol.

De la Laura: în alegerea drumului și înmulțirea darurilor, e bine să ne punem nădejdea și în Dumnezeu.

De la Diana: poți să o iei mereu de la capăt.

Sunt idei la care mă gândesc des :).

Sunday, October 2, 2016

Dor


  • dor de stat pe plajă, dor de sunetul mării, dor de nisip încins, dor de stat la soare, dor de solitudine, dor de lectură;
  • dor de profunzimile avute în acele momente, dor de lecturi ca "40 de zile" când îţi dai seama că vrei acel tip de relaţie autentică cu Dumnezeu, relaţia ta, nu relaţia altora, fie ei şi sfinţi, pe care doar încerci s-o mimezi;
  • dor de străduinţa de a ierta şi a uita, de a nu judeca, dor de provocările avute vara asta în a nu mai trăi pe vechile tipare (şi ce mare păcăleală, tot ce ai încercat să faci atunci, vine fugind şi râzând mârşav spre tine zicându-ţi: hai, că ai fost amuzantă cu încercările tale de a fi mai elevată, hai, dă drumul şi urăşte cu toată fiinţa ta persoana aia, situaţia aia, ia de toacă la tot ce ai primit nasol anul asta, hai, hai, hai!)
  • dor de bere rece Ciuc  cu lămâie băută la Nikos;
  • dor de plimbările pe Traian;
  • dor de program scurt la muncă;
  • dor de mâncat şi băut sănătos;
  • dor de claritate;
  • dor de autenticitate, de legătură cu tine;
  • dor de plimbare în general;
  • dor de pace, dor de linişte;
  • dor de lipsa de vină patologică, dor de limpezime în minte;
  • dor de ce am fi putut fi, dacă ai fi fost, dar nu eşti;
  • dor de normal, dor de singuranţă;
  • dor de a fi ce sunt, nu ce trebuie să fiu;
  • dor să nu mai fiu obosită, sictirită, plictisită, confuză, manipulată, jucată interior şi exterior de ceea ce şi cine nu sunt;
  • dor pentru că uneori dorul doare.