Friday, April 21, 2017

Despre alimentaţie, apă şi slăbit

Hristos a înviat!

De ceva vreme mă tot ţin să scriu câteva rânduri despre alimentaţie. Perioada aceasta, suprapusă cu postul, am făcut o mică obsesie legată de mâncare, sau mai corect despre alimentaţia potrivită ca să nu mă mai îngraş. Trebuie să fiu onestă, cu tot sedentarismul, faptul că-s mai rotundă pe ici pe colo are ca vină principală tona de dulciuri mâncată de un an încoace, mâncatul la orice oră îmi căşuna mie şi produsele de tip fast-food cu care m-am delectat destul de constant (nu zilnic, dar măcar săptămânal). Am încercat să testez diferite planuri alimentare cu care alţii reuşesc să supravieţuiască şi să slăbească. Doar că la un moment dat am clacat efectiv psihic, îmi era atât de foame, că aş fi mâncat şi pixurile cu care scriam la birou.

Ceea ce face bine altora, mie (poate)  nu-mi face bine. Asta se aplică în orice domeniu al vieţii, dar şi acesta e un alt subiect despre care poate am să scriu pe aici cândva. Aşa că m-am gândit: MIE oare ce-mi face bine, ce ştiu eu, sau am simţit eu la un moment dat că îmi e potrivit?

Micul dejun

Ce ştiu despre mine e că: nu pot mânca fructe ca mic dejun. Mai bine nu mănânc nimic şi aştept prânzul direct decât să mănânc fructe. Fructele îmi fac o foame nebună la nici o oră după ce le-am mâncat. Nu am simţit acelaşi lucru cu bananele, pe ele le tolerez mai bine. La fel nici cerealele nu le simt la fel de folositoare, chiar dacă nu mănânc decât cereale integrale cu lapte sau iaurt. Câteodată îmi ţin de foame, alteori nu. Îmi ţin de foame sendvişurile, diferite paste (hummus, fasole bătută) întinse pe pâine, ouăle în diferite forme, lactate - brânza, cu laptele şi iaurtul nu mă împac, deşi iaurtul e cam pe acelaşi loc la mine cu brânza, adică aş mânca mult şi des.

Prânzul 

Apoi prânzul pe care trebuie să-l iau neapărat în jur de ora 13. Cu fiecare minut care trece după ora asta mă transform într-un monstru care ar mânca iar orice, chiar şi pixuri. Sunt ceea ce zic unii "rea de mâncare", un sindrom pe care l-am întâlnit în general la bărbaţi. Îmi plac foarte mult ciorbele, sunt ciorbăreasă numărul 1. Moda cu două feluri de mâncare e păguboasă din punctul meu de vedere, deşi încă mănânc şi eu aşa. E păguboasă din simplul motiv că bagi prea multe chestii diferite în stomac (ciorbă, pâine, o tocană, sau ceva carne cu garnitură, salată şi poate mai torni şi apă peste tot festinul acesta) şi odată că-ţi înveţi stomacul cu mult, dar îl şi zăpăceşti de cap, că nu ştie ce să digere mai întâi. Deci în ceea ce mă priveşte ar trebui să educ falsa nevoie de a mânca două feluri de mâncare şi, poate, în timp, să reduc cantitatea a ceea ce mănânc.

Cina

Cina pentru mine ar fi ideal să o iau la orele 18-19. Aşa ştiu sigur că nu am mâncat nici prea târziu, dar nici prea devreme şi poate mi se face iar foame, în condiţiile în care la 22-23 sunt de obicei în pat. La cină cred că cuvântul cheie ar trebui să fie: simplitatea. Nu chestii complexe, grele, alambicate. O salată cu brânză, sau cu o bucată de carne făcută la cuptor sau la grătar, salată cu legume gătite într-un fel sau altul, salată cu ton, salată simplă cu seminţe. Cam cu lucrurile astea rezonez. Dacă ar fi să fiu în vizită, ar trebui să am grijă la cantitate şi, la fel, să nu amestec prea multe tipuri de alimente.

Atenţie sporită

Dulciurile ar fi ideal să le degust o dată în săptămână. 

Alte lucruri la care ar trebui eu să fiu atentă: 
  • cafeaua fie îmi lua pofta de mâncare, fie o accentua. Eu acum zic că nu mai beau, dar am mai băut când am fost prin vizite. 
  • Apă, multă apă. Am o verişoară pe care sunt foarte invidioasă pentru că a slăbit mult, poate chiar prea mult din punctul meu de vedere, doar bând foarte multă apă. Bine, înainte de povestea cu apa se educase să nu mai ronţăie în timp ce lucrează biscuiţi sau alte crănţănele, să nu mai mânânce dulciuri şi pâine şi să mănânce porţii mai mici la masă. 
  • Ar trebui să nu mai am în casă tentaţii: dulciuri, sucuri, chestii care-mi plac prea mult, cum ar fi brânza cu mucegai, vreun vin care-mi place mult, cum ar fi Lambrusco sau Prosecco.


Despre apă şi slăbit

Referitor la băut apă, vă pot spune că funcţionează. Am citit articolul acesta (recomand site-ul per total) şi am înţeles că apa trebuie băută aşa:

Dimineaţa când te trezeşi, pe stomacul gol, se bea cu înghiţituri mici, precum ai bea cafeaua, cam 500 ml apă în 10 min. După 30 min se ia micul dejun, care e menţionat în articol să fie fructe, deci cam după alte 30 min-1 h, când fructele se digeră se poate bea iar apă câtă se doreşte. Cu o oră înainte de masa de prânz se face pauză ca să se golească stomacul. Se ia prânzul, iar 2-3h nu se mai bea apă ca să nu fie diluate sucurile gastrice şi asa să se îngreuneze procesul digestiei. Cu o oră înainte de cină se face iar pauză pentru a se goli stomacul, apoi se ia cina. După cină la fel, lăsăm stomacul 2-3h să-şi facă treaba.

Eu mi-am făcut chiar şi un grafic care arată cam aşa:
  • aproximativ 6 dimineaţa 500 ml apă 
  • 6:30-7:00 micul dejun
  • 8:00-12:00 apă
  • 12:30-13:30 pauză de la apă
  • 13:30 prânzul
  • 13:30-16:30 pauză de la apă
  • 16:30-18:00 apă
  • 18:00-19:00 cina
  • 21:00-22,23 apă - nu prea multă că vă treziţi noaptea des pentru pipi :)


Acum întrebarea e câtă apă? Cică dacă bem prea multă, ea nu face decât să treacă prin rinichi, luând şi tot ce înseamnă minerale din corp şi iese fără să hidrateze vreo celulă. Hidratarea trebuie făcută treptat, dacă nu am băut decât un pahar de apă pe zi până acum, vom creşte treptat cantitatea. Eu eram şi înainte o mare băutoare de apă, dar nu beam suficient. Calculul ar fi numărul de kilograme pe care îl avem X 0.033 ml.

Spre exemplu eu am acum 70 de kilograme, ori 0.033 ml rezultă ca ar trebui să beau cam 2 litri şi 300 ml de apă.

Cum spuneam, am testat şi chiar funcţionează. Pentru asta nu e nevoie decât de o sticluţă ţinută prin preajma. Eu, spre exemplu, ţin o sticlă de plastic de 600 ml pe masă la muncă şi beau din ea de câte ori simt nevoia, între orele în care am voie, şi o reumplu de câte ori e nevoie, pentru că avem dozator cu apă în birou. Dacă nu aş fi avut dozator cu apă, aş fi ţinut prin preajmă un bidon de 2 sau chiar 5 L şi aş fi umplut sticluţa din el. Apoi port sticluţa asta umplută cu apă şi în restul zilei cu mine. Nu e foarte greu, trebuie doar puţină disciplină şi apoi intră în reflex totul.

Succes!

8 comments:

  1. cred ca din cauza fructelor ti se face foame, fiindca sunt dulci si incepe insulina sa circule.Mai bine un mic dejun proteic - oua cu sunca, sau cu branza, plus o salata.

    ReplyDelete
  2. Eu am incercat sa iau mic dejun consistent, in ideea ca as mai manca la 5 cand vin de la serviciu si apoi ceva frugal seara. N-a fost posibil! Am glicemia mica si mi-e foame de mor, cam la 2-3 ore trebuie sa bag ceva in gura. Am citit atenta ce ai scris cu apa, nu sunt bautoare de lichide si pace. Ma gandesc cu groaza ca trebuie sa fac ceva, si eu m-am ingrasat de la dulciuri.

    ReplyDelete
    Replies
    1. Stiu cum e cu senzatia de foame nebuna... Cred ca e important ca fiecare sa-si faca un regim adaptat lui si sa nu ne mai luam dupa curente... Cu apa nu e greu, sa stii. Cica ar ajuta si la tranzitul intestinal, la o minte limpede, la energie, la ten luminos si par stralucitor... Eu zic ca merita efortul. Mie imi place sa beau apa, simt ca fac ceva bun pentru corpul meu. Mi-ar fi placut sa pot bea apa dintr-o fantana...

      Delete