Thursday, July 6, 2017

Jurnal de mulţumire

Toată debandada asta cu gândurile şi stările mai puţin plăcute m-au scos din capacitatea de a mai vedea, observa părţile bune şi frumoase ale vieţii. Am ajuns să mă streseze şi enerveze tot din casa mea şi din afara casei mele. Deci se impune reluarea jurnalului de mulţumire.

Doamne, Îţi mulţumesc şi apreciez mult ♥ :

  • uleiul esenţial de levănţică şi levănţica în general
  • patisera Paul
  • cămăşile albe
  • parfumurile fresh de vară - acum folosesc unul de la Elisabeth Arden cu ceai verde şi iasomie
  • parfumul primit cadou de la tata ieri - Eau de merveilles Blue - Hermes, ceva de vis...rafinat, discret, gând de vară
  • cartofii wedges
  • pentru ajutorul primit de la alţii, când m-am încumetat şi eu să ÎL CER 
Şi lucrul cu care ar fi trebuit să încep de fapt: mulţumesc pentru faptul că existaţi voi, cititorii acestui locuşor, pentru că vă faceţi curaj să îmi scrieţi şi să mă susţineţi... Ultimele mesaje din partea voastră m-au copleşit... iar dacă cineva citeşte aici şi nu are curaj să-mi scrie public, o poate face pe căsuţa de email: floricelecolorate at gmail.com sau pe mesageria privată a paginii mele de Facebook - Blogul de la mare. ♥

P.S. Legat de mesaje(comentarii), mă doare inima când văd că le ştergeţi după ce le public... dacă nu am apucat să răspund, nu e că nu am vrut, ci nu am avut timp şi am vrut să găsesc un moment în care să pot scrie ceva pe îndelete... dacă apuc să răspund unui comentariu mai nou, e din cauză că am putut să scriu atunci pe loc ceva cu noimă, nu că pe unele le ignor, iar la altele răspund imediat. ♥

18 comments:

  1. Eu iubesc marea de nu mai pot, e ciudat cum nu pot sa explic de ce si cum, ma minunez de ea de cand ma stiu, sunt in stare sa ma uit la ea ore, zile...si nu ma pot satura!Am vrut sa ne mutam acolo, apoi m am gandit ca m as obisnui cu ea si as pierde starea asta de minunare, fiind mereu cu ea, asa ca nu stiu daca e bine sa ne mutam sau nu... Asta legat de multumire, totusi cred ca e un mare dar sa traiesti langa mare...Eu ma simt nespus de recunoscatoare pentru toata natura facuta de Dumnezeu de care nu ma pot satura si pe care o iubesc tot timpul... Cred ca ti-as dori sa iubesti marea cum o iubesc eu, ai fi atat de fericita doar privind-o!

    ReplyDelete
    Replies
    1. Si eu ma bucur si gasesc un motiv de multumire in faptul ca m-am nascut langa mare. Insa la mine bucuria nu e data de faptul ca pot merge vara la plaja oricand, ci ca traiesc langa o forma geografica deosebita... Imbratisare!

      Delete
  2. Replies
    1. Te invit să o preiei, hihi! Te pup!

      Delete
  3. Ce sa zic, te imbratisez! :)

    ReplyDelete
    Replies
    1. Îmbrăţişez înapoi un om frumos!

      Delete
  4. Ma alatur si eu tie si zic asa:
    -Multumesc Doamne, pentru sanatate, pentru ca desi ma plang tot timpul(de un scalp sensibil, de o piele sensibila si ATAT de dificila etc.), astea sunt nimicuri, iar TU ai rabdare cu mine;
    -ca e cald, si pot sta in picioarele goale cam tot timpul (eu am circulatie proasta,la maini si picioare mai ales, si trebuie sa fie foarte cald ca sa pot umbla fara sosete);
    -pentru pepenele "portocaliu" ( e un soi mic, si are striatiile acelea pe coaja, e ca o grenada- e cel mai dulce pepene "galben", si e preferatul meu, cand apare in piata, pentru mine nu mai exista alt fruct:)))
    -pentru sapunurile naturale, pe care mi-e mila sa le folosesc si le tin in dulap la haine, si miros atat de bineee:x
    Ador levantica, anul asta am ceva cu iasomia, anul trecut am avut cu florile de portocal(neroli), dar preferata din toate timpurile este lavanda.Visez la o lenjerie din in de culoarea lavandei..off.Ah, ca suntem in registru asta,iti recomand gelul de dus cu lavanda Petit Marseilles, e usor dulceag-floral, miroase foarte foarte bine, o sa ti placa.Te pup, o zi insorita iti doresc!

    ReplyDelete
  5. Aşa, Cătălina! Mulţumesc de împărtăşire! Am să încerc gelul de duş, acum am unul neînceput de la Oriflame tot cu lavandă.

    Şi mie îmi place mult inul ca material, dar se şifonează în ultimul hal, aşa că nu am mai păstrat nimic din ce aveam, nişte cămăşi şi 2 perechi de pantalon.

    Pup!

    ReplyDelete
  6. minunat jurnal!
    O Imbratisare calda!

    ReplyDelete
    Replies
    1. Îmbrăţişez înapoi, Claudia!

      Delete
  7. Iarta-ma, Irina, imi pare rau ca te-am intristat (cred ca ultimele randuri au fost si pentru mine). Starea mea sufleteasca nu e asa buna, sunt intr-un punct de cotitura, trebuie sa iau decizii foarte importante care-mi vor schimba sigur viata si sa fac schimbari amanate. De asta adesea mi se intampla ca azi sa scriu ceva si maine sa regret, de aceea nici nu prea mai scriu comentarii pe bloguri.
    Imi pare bine cand vad ca scrii si asa, adunand multumirile, se mai echilibreaza balanta si cred ca te ajuta. :*
    Cartofi wedges am mancat azi, si mie imi plac mult.

    ReplyDelete
    Replies
    1. Stai liniştită, Maria, nu m-am supărat, doar că mă gândisem intens la ce ai scris şi vroiam să-ţi scriu apoi. M-am gândit la tine şi luni spre marţi dimineaţa când veneam de la aeroport pe o beznă deplină, eu la volan... mă gândeam că de chestia asta nu îmi e frică deloc şi că dacă ai fi fost aici aproape de mine, te-aş fi susţinut să treci de teama asta cu condusul... Eu din cauza fricii de condus am picat de 4 ori examenul, dar am dat peste un instructor bun (am făcut de 2 ori şcoala!), care a ştiut să-mi inspire încredere în mine şi am luat din prima în tura asta a doua...de atunci au trecut 11 ani de condus aproape zilnic, fără nici un accident sau incident... Experienţa asta cu condusul, de la ce frică îmi era până la ce plăcere am acum să conduc, sper şi zic eu că se va aplica mai devreme sau mai târziu şi cu zburatul cu avionul... Te pup!

      Delete
  8. Am cumparat si eu o sticluta de ulei esential de portocale, folosesc cateva picaturi pe saculetul cu nuci de săpun (idee preluata de la Amalia Goleanu).

    ReplyDelete
    Replies
    1. Ce tare! Cum e cu nucile ăstea de săpun? Curăţă hainele? Parcă n-aş renunţa la detergent încă...

      Delete
  9. Multumirile astea, cat de minunate sunt, pt oricine le face!...

    Ma bucur ca ti.ai amintit de ele, asa iesi la lumina!
    O imbratisare iti trimit, alaturi pun si gandul la marea cea mare si albastra, de care imi e dor, dor...

    Anca

    ReplyDelete
    Replies
    1. Te îmbrăţişez, Ancuţa! Sper că eşti bine! Vara asta voi fi şi eu în trecere pe lângă ea...

      Delete
  10. Cămășile albe, marea,nisipul.... :) îmbrățișări !!!!!!!!vreau si eu poze de sezon ca n am mare așa ca tine!!!!!

    ReplyDelete