Saturday, November 11, 2017

Acum...6-12.11.2017





O fotografie de acum...

Experimentez...

...cicluri repetitive în materie de "iubire". Îi scriam unei bune prietene că eu parcă caut cu lupa un anumit tipar de persoane. De ce zic asta? Pentru că se întâmplă aceleaşi lucruri, ei au acelaşi comportament, eu am aceeaşi dezamagire... Însă...cum mi-a zis Alexia într-o zi: "Irina, ştii cum se zice, un şut în fund, un pas înainte". Alexia are 9 ani, da. Dar aşa e. Parcă acum merg un picuţ înainte după o nouă dezamăgire. Mă re-evaluez, mă gândesc la ce vreau în definitiv, ce pot, ce am nevoie şi cine îmi poate da toate astea. Până nu învăţ eu să mă apreciez, să-mi îndeplinesc nevoile, să mă văd cu ochi buni, nu voi putea aprecia nici dacă 300 de inşi vor face asta în locul meu. Trebuie să ştim să ne umplem noi paharul interior. Eu oricum făceam multe de una singură, dar vreau să le fac şi cu bucurie. O cafea în oraş, o plimbare în parc, o vizită la o librărie sau un muzeu, mers la film de una singură (am făcut asta deja miercurea asta!). Parcă la ţanc şi parcă cu răspunsuri adresate mie în proporţie de 100%, Mihaela de la Mic Dejun de Bucureşti a scris acest articol. Rezonez cu ideile de acolo... Dragostea e aceea când ai pace în inimă, iar cel din faţa ta nu îţi provoacă nici o tulburare şi nici o nesiguranţă!

Ma uit la/ascult...

...am fost miercuri la cinema şi am văzut Suburbicon. Groaznic filmul! Sâmbăta trecută am mai avut o tentativă să mă uit la un film acasă, dar nu am rezistat. Mie filmele trebuie să-mi zică ceva, ca să îmi placă şi să simt că merită să le aloc timp.

Mă bucur să...


...fiu optimistă.

Fac...


...nimic.

Scriu...

...nimic, doar aici, acum.

Pot...


...să fiu harnică, să am încredere în mine...

Planific...

...să merg într-un capăt al ţării...

Visez...

...să fiu fericită, mulţumită cu ceea ce fac şi am. Cu ceea ce sunt. Să mă accept şi iubesc pentru ceea ce reprezint, dar să privesc mereu spre perfecţionare şi spre mai bine. Să nu mă plafonez, să nu mă mulţumesc cu puţin. Să am încredere în mine, să mă văd şi eu cum mă văd ceilalţi.

Beau...

...cafia. La prânz voi ieşi în oraş şi vreau să beau o cafea şi de la Brewtiful, vă recomand Brewtiful. În Constanţa este în City Mall, în faţa magazinului Cora. Nu e cafenea, e un fel de cafea to go, e un aparat pus pe un banc de lemn şi cei de acolo îţi pot prepara câteva sortimente pe care le iei la pachet. Cea mai aromată cafea ever! Fac şi cu lapte de soia sau cocos variantele de latte, cappucino etc.

Mă simt...

...bine şi pusă pe lucruri mari.

Mă gândesc...

...că nu contează atât de mult unde eşti şi ce faci, ci cu cine eşti şi ce vă spuneţi.
...că mulţi oameni sunt pur şi simplu scârboşi.
...că vai de cel prin care vine sminteala! Ca să nu mă fac şi eu pricină de sminteală, nu voi detalia, însă îi mulţumesc lui Dumnezeu pentru puterea de discernere, pentru faptul că mă ajută să-mi văd demnitatea de creaţie a lui, nu de slugă a unora...
...un şut în fund, un pas înainte.
...că mă îndrăgostesc foarte uşor şi prea devreme pun aureolă şi piedestal unor persoane pe care nici măcar nu le cunosc de fapt, ci fie le intuiesc, fie, cel mai rău, le atribui calităţi bazate pe presupunrile mele...
...că am ticul de a spune după ceva şi ETC. M-a amuzat să-l văd preluat de colegii mei, înseamnă că-l folosesc deja mult prea des :)))

Cărţi pe noptieră...

...nu mai am nimic, deşi mi-aş dori mult o carte, un titlu care să mă prindă, să mă afund în lectura ei, să nu mai câţâi telefonul, să nu mă mai gândesc la lucrurile care mă supără...

Gătesc...

...nimic, aştept postul, aştept să mănânc exclusiv vegan :).

2 comments:

  1. comentariul celalalt voiam de fapt sa il pun aici

    ReplyDelete
  2. Iti doresc sa fii cat mai des ca in fotografia de sus caci radiezi!
    ps.Am inceput Jurnalul duhovnicesc...;)

    ReplyDelete

Pericol de electrocutare!

Aș fi vrut să scriu pe blog despre un subiect mai vesel, sau plăcut, dar cum pe mai toate canalele media găsim mult conținut lipsit de subst...