Diverse de final de iunie


S-a încheiat şi luna iunie. Mă rog, mai e şi ziua de mâine, dar putem spune că iunie s-a dus şi ne-am trezit în cealaltă jumătate a anului 2018. Trăiesc de pe acum senzaţia că la final de an 2018 voi spune că acest an a fost unul din cele mai grele din viaţa mea. Cel puţin experienţa primelor 6 luni mă fac să zic asta, în acest moment. Nu am avut vreun diagnostic sumbru, vreo tragedie, sau ceva din această sferă, pe acestea le văd eu ca fiind adevăratele probleme, dar fiecare lună din acest an a fost grea şi tot mai grea, iar când simţi că eşti supus unei situaţii de genul "picătura chinezească", cred că o putem pune tot în sfera suferinţelor serioase. În aceste 6 luni de zile a trebuit să iau decizii şi să mi le asum, să nu mai cochetez doar cu idei, am simţit cu toată fiinţa să mă izolez şi să mă ascund şi să nu mai caut oameni care deveniseră ostentativi cu fericirea lor (n-am crezut că voi experimenta aşa ceva, dar iată că există), am simţit să nu mă mai duc în locurile de unde plecam sfâşâiată, bucăţită şi fragmentată interior, am reuşit să văd cum în majoritatea relaţiilor oamenii se folosesc de mine, la job devenind zidul în care s-au proptit toate problemele, ceea ce m-a făcut să clachez pe final de an şi să mă întreb dacă e corect, dacă asta vreau, dacă asta merit, dacă asta... pot? Genul acesta de experienţe te fac să te simţi într-un fel...nepotrivit. Te uiţi în jur şi parcă toţi trăiesc mai uşor, mai lin, parcă grija persoanelor de vârsta ta e doar să arate bine, să se simtă bine (mă tot uit la fetele astea frumoase, pentru că trăim în epoca în care cultul frumuseţii e la putere, şi parcă am senzaţia că singura lor grijă e să arate ca scoase din cutie şi mă întreb când găsesc timpul pentru a sta atât în oglindă? Da, ca vulpea care n-a ajuns la struguri, aşa mă întreb! Nu vă osteniţi să mă contraziceţi că nu frumuseţea fizică e cea care contează, pentru că am observat că şi tinerii cu ceva mai multă materie cenuşie în căpşor, şi cei care mai dau pe la Biserică şi, cu atât mai mult, cei "din lume", preferă tinerele frumoase. Bărbaţilor le plac femeile trofeu, să "show off" cu ele în lume ;).

Mă rog, ce vreau să zic pe scurt e că trăiesc cea mai constrângătoare perioadă a vieţii mele, perioadă în care nu mă regăsesc în nimic şi nicăieri, în care trăiesc în condiţii opuse faţă de ceea ce vreau, dar tare mi-e că acesta e mediul cel mai propice de a face ceea ce am nevoie să fac, de a trece odată acest prag dintre dorinţă şi realitate, dintre idee şi faptă...

Comments

Popular posts from this blog

Dieta ketogenică - 2 (meniu şi păreri)

Viata mai simpla - Sapun lichid facut in casa

Zile în imagini şi cuvinte