Monday, September 19, 2016

Un răspuns la un comentariu:


Ieri, după ce scriam aceste rânduri, am primit câteva comentarii faine. Unul a fost al Mariei şi-l redau mai jos:

"Ma tot gandesc de niste zile sa te intreb daca mai pictezi, sau sa te intreb de ce nu pictezi... N am indraznit. Poate doar nu vorbesti despre asta... Am pictor in familie, din pacate nu si-a folosit talentul decat rar si doar pentru placerea proprie. Mie mi s-a parut o pierdere imensa. Era mai boem, mai liber, cu timpul a devenit scortos, plin de prejudecati si multa nemultumire...N a avut incredere in el iar orgoliul l-a impiedicat sa iasa cu picturile lui, de teama sa nu aiba esecuri...Nu stiu cum se simte cineva cu un asa talent, cred ca poate fi o povara, mai ales daca n ai curaj sa..."zbori", purtat de el...Mai cred ca e un semn de iubire in plus, de la Dumnezeu..."

Sunt întrebări la care poate nu voi găsi răspuns prea curând... însă simt că odată cu lucrarea aceasta de săpat în interior, dau şi de lucrurile esenţiale, iar pictura e una din ele. Va conta mult până îmi voi găsi de ce-ul în artă, zic eu... pentru că a mă "afirma" nu are nici o valorea pentru mine. Brâncuşi spunea că în artă şi viaţă lucrurile nu sunt grele, greu e să te pui în starea de a le face. La mine au trecut câteva luni până m-am apucat de o nouă lucrare, dar am terminat-o în trei zile, deci mai e şi problema de motivaţie, nu de timp. Deci fără să mai mă întind cu prea multe cuvinte, vă las direct imagini.





Nu prea se vede bine rezultatul final, dar poate voi prinde într-o zi o lumină mai bună.




Acestea două sunt două lucrări mai vechi, dar pe care le-am înrămat.

12 comments:

  1. Ah! Ce ma bucuri astazi!Te rog din suflet sa pictezi! Nu, categoric nu se poate vorbi de afirmare in arta, cred ca se poate vorbi de lupta adanca din care se cere nascuta starea, exprimarea, "rezolvarea" - te rog doar sa pui pe primul loc acest dar!Reproducerile te ajuta sa pictezi si ceea ce vezi si simti tu, apoi? Ai un real talent, nici nu pot sa-ti spun ce efect au lucrarile tale asupra mea...
    Poate ca-ti sunt datoare si eu cu o "dezgolire"...Ce ti-am scris este real, e vorba de tata. Acum are 90 de ani. E foarte tulburat si nemultumit si nimic nu-l poate scoate din starea asta. Poate noi nu l-am inteles. Poate inca incerc sa-l inteleg, ma doare. El stie ca si-a irosit un talent rar si extraordinar si nu cred ca stie sa se ierte, sa se consoleze...Nu stiu cum sa-l ajut. Am si resentimente...Ti-am spus cu onestitate un caz real. Dar da, mi-e frica de irosire, de nebagarea in seama a felului in care timpul trece si nu se mai intoarce, de cheltuirea in lucruri minore...Poate intr-o zi o sa-ti arat unele lucrari ale lui. Mi-am dorit un singur tablou, mi l-a pictat, o reproducere dupa Tiziano, "Ecce homo". N am vazut originalul, dar in ce-a pictat el am recunoscut ce simteam eu. Este extraordinar. Sa te ajute Domnul, Irina!

    ReplyDelete
    Replies
    1. Multumesc pentru destainuire, poate nu intamplator mi-ai spus... Da, pentru tatal tau e cam tarziu...si nu e de judecat. E greu pentru un artist sa se poata imparti intre familie si creatie, barbatii de obicei au datoria fata de familie puternic imprimata, iar daca din arta nu ies bani, trebuie sa gasesti ceva cu care sa-ti sustii familia. Nu e de judecat, acum poate trebuie doar mangaiat. Darul lui nu s-a risipit, sigur s-a dus in altcineva din cadrul familiei...

      Eu am trecut prin mediile acestea ale artistilor si nu mi-a placut stilul lor de viata, din cauza asta m-am tinut departe prin multe moduri. Dar ce ti-e scris, in frunte ti-e pus si vine din urma pana la urma ce ai lasat nefacut.

      Am sa ma straduiesc sa inmultesc darul... Multumesc de ganduri si impartasire!

      Delete
    2. Si as vrea sa-mi arati tabloul respectiv, sau orice alta lucrare :).

      Delete
    3. Ma tem ca ai dreptate, ca trebuie mangaiat, zic ma tem fiindca nu pot sa fac asta... Da, despre mediul artistilor se pot formula ceva rezerve, totusi nici artistii nu sunt toti la fel.... Si DA, sigur o sa ti arat, cand o sa ajung iar la iubita mea mare, de care mi e deja dor rau! Sa iubesti marea, marea noastra nu alta, nu cred ca ne nastem intamplator undeva! Eu vin si iarna s o mai vad!!!

      Delete
  2. FOARTE FRUMOASE PICTURILE TALE...SI GENTUTELE SUNT FRUMOASE.. MA INVETI SI PE MINE SA-MI FAC UNA..CHIAR MA UITAM CA MA NISTE ESTURI DE MATERIALE TOCMAI BUNE...mULTUMESC SI SUCCRS IN TOT CEEA CE FACI ! AMA

    ReplyDelete
    Replies
    1. Ma bucur ca-ti plac, Ama! Daca imi va permite timpul, voi face un mic tutorial despre cum se poate face o gentuta. Nu e greu, zic eu. Multumesc de ganduri!

      Delete