Tuesday, June 27, 2017

Mărul stricat şi găunos

Săptămâna aceasta, cineva tare drag mie, va scoate actele cu cel pe care l-a ales pentru a îi fi soţ. În loc să mă bucur complet, cele mai urâte lucruri se iţesc din sufletul meu.



...

Tot privindu-mă, tot urmărindu-mă, cunoscându-mă până în adâncul meu, mi-e tot mai limpede că mie nu-mi va fi rezervat un asemenea drum. Nu pentru că nu ar fi persoane care să mă vrea în viaţa lor, ci pentru că-s complet stricată interior pentru a fi capabilă de iubire, de familie, de un drum în doi. Eu nu numesc asta, ca unii, libertate, ci un handicap sufletesc...

Un suflet meschin,

Irina

13 comments:

  1. Hai mai, Irina! Cum poti sa te gandesti asa? Dar chiar daca ai fi cum zici, n-ar insemna decat ca ai aflat ce trebuie sa "repari"! Si cum sa faci asta daca nu asumandu-ti o familie a ta? Despre barbati nu stiu, dar despre femei cred ca nu exista femeie care sa se simta implinita fara sot sau copil. Cauta-ti un om bun la suflet mai ales si cu care sa poti comunica. Nu e nimic perfect pe lumea asta dar singura nu e bine, daca tu vrei o familie si o ceri, Dumnezeu ti-o va da, poate nu cum iti imaginezi, dar cu ajutorul Lui va fi mai bine decat singura! Doamne ajuta!

    ReplyDelete
    Replies
    1. Multumesc de gandurile bune, Maria. Rational poate fi facut ceva, dar sa-mi fac o familie doar din considerente rationale, iar inima sa nu simta nimic, nu mi se pare just fata de cealalta persoana in primul si primul rand. Dumnezeu insa stie mai bine ce si de ce pentru fiecare.

      :*

      Delete
  2. Tare mult as vrea sa te imbarbatez.
    Mar stricat si gaunos am fost si eu in situatii similare si luptam cu mine sa reprim gandurile urate. Cand iti doresti ceva mult, mult si vezi ca se intampla cuiva apropiat (prietena cea mai draga), e multa bucurie pentru ea, dar e si rana ta din suflet, si e normal sa-ti fie greu, si suntem binecuvantati ca avem spovedanie si putem sa ne curatim de rautatile care ne apar in inima. Multa vreme m-am simtit incapabila de iubire, nici nu stiam daca o pot recunoaste in caz ca apare, iar cineva din familie ma vedea ca fiind o fire rece si asta agrava ce simteam.
    Te rog nu-ti inchide sufletul, nu stii ce drumuri ti se vor deschide, ce alegeri vor fi in viitor, ce oameni iti vor aparea in cale care poate nici nu-ti vor placea din prima. Nimeni nu e pregatit cu adevarat pentru casatorie, pentru copii, este un "leap of faith" (am lasat in engleza pentru ca nu gasesc traducere care sa exprime tot) si nu suntem singuri, Dumnezeu ne ajuta. Toti facem greseli, toti dezamagim, toti suntem suflete meschine. Gandeste-te care sunt principiile tale fundamentale de viata peste care nu poti trece niciodata (cum ar fi credinta ortodoxa) si fii ingaduitoare cu defectele minore ale celuilalt. Toata viata vom invata, vom face intruna greseli care uneori ii vor rani fix pe cei mai dragi si ne vom slefui egoismul.
    Te rog ai mai mult curaj, la fel cum ai curaj sa scrii asa deschis pe blog.
    Iarta-ma daca am scris nepotrivit, cred ca de zece ori am scris si-am sters pentru ca nici nu ma pricep la cuvinte, nici n-am intelepciunea necesara, dar n-am putut sa te citesc si sa trec mai departe.

    ReplyDelete
    Replies
    1. This comment has been removed by the author.

      Delete
    2. Să ştii că în astfel de situatii orice cuvânt, fie el cât de mic, e ca o mângâiere... E complet adevărat ce ai scris... Ca idee aşa, nu am luat vreo decizie drastică, mai ales că nu am ce decizie să iau, sau ce să fac. Deocamdată stau şi contemplu ce e în mine şi aştept să treacă.

      Te îmbrăţişez!

      Delete
  3. Doamne Irina, eu nici macar nu te cunosc personal, dar e de ajuns sa citesc doua randuri din ceea ce scrii ca sa imi dau seama cata bunatate, intelepciune si onestitate transmiti. Tu un suflet meschin?? Eu te contrazic!!Tu esti capabila de atata iubire, pana la cer si inapoi.Doar nu ti s-a oferit ocazia/ n-ai fost pusa in situatia (INCA!) de a descoperi asta.Irina e perfect normal sa simti ceea ce simti! Nu te mustra. nu te judeca pentru asta ..Reactia ta sufleteasca arata cata dragoste inmagazineaza sufletul tau si cat dor ai sa o impartasesti...Nu stiu de unde pana unde faptul ca nu esti capabila de iubire, familie sau drum in doi; stiu despre tine doar ceea ce scrii pe blog, si cred ca ai trecut prin multe, dar n-am sa cred niciodata ca nu esti capabila de iubire. Am vazut oameni incapabili de iubire (desi si de ei ma indoiesc ca ar fi 100%), si nici unul nu avea vreo trasatura de a ta:)))
    Irina ce-i al tau e pus deoparte!Iar cand te astepti mai putin, toate se vor asterne frumos, vei vedea! Ajuta-L si tu pe Dumnezeu, si crede cu tarie in asta!
    Tu nu esti stricata pe interior, indraznesc sa-ti spun ca vederea ta este una stricata.Tu nu te uiti unde/cum trebuie. Sterge lentilele sufletului cu grija si vei avea o vedere mai clara!;)

    ReplyDelete
    Replies
    1. Sper că nu par nepoliticoasă, dar la unele comentarii aici pe blog aş strica tot farmecul dacă aş mai scrie şi eu ceva. Îţi mulţumesc pentru fiecare cuvânt.

      Delete
  4. Am uitat sa iti zic: Merele stricate si gaunoase sunt cele mai dulci si gustoase!!:*>:D<

    ReplyDelete
    Replies
    1. :D Trimit înapoi îmbrăţişarea!

      Delete
  5. Stii, e mare lucru sa recunosti ca ai o problema, dar e la fel de mare lucru sa te ridici, dupa ce cazi. Si viata noastra cam asa e facuta, sa cadem si sa ne ridicam. E bine asa, cand suntem jos, putem privi in noi si vedea ce ne dorim si ce nu e bine, dar apoi trebuie sa ne ridicam si sa mergem mai departe. Dumnezeu nu ne vrea lasi sau mediocri sau mere gaunoase, cum spui tu, altfel nu ne spunea Hristos sa indraznim, pt ca El a biruit lumea. Indrazneste, asadar, sa crezi ca poti si meriti mai mult decat ai impresia acum! Stai jos cat vrei, oblojeste.ti ranile, dar apoi ridica.te si umbla, viat nu asteapta! Te imbratisez!

    ReplyDelete
    Replies
    1. Ştiu, asta e. Asta voi face, dar tot cu ajutorul lui Dumnezeu... Îmbrăţişări, Crenguţa!

      Delete
  6. No, dar să știi că nici viața în doi nu e ideală... Dar nu vreau să "stric" comentariile anterioare, așa că mă opresc aici. Te îmbrățișez!

    ReplyDelete
    Replies
    1. Crede-ma ca stiu mai multe cupluri si familii nefericite decat fericite... Nu idealizez, dar am eu piticii mei... Te imbratisez si eu, Adelina si sper ca sunteti bine! :*

      Delete