Monday, December 31, 2018

La mulţi ani!

Zilele, sau nopţile, mai degrabă, în care mă zvârcolesc în pat în toiul nopţii, rugând somnul să revină şi la mine, văd că îşi urmează firesc cursul. Ironic e că, în aceste zile de vacanţă, nu m-a mai supărat nimic, nu m-a mai frământat nimic. Parcă m-am rupt de tot ce mă durea şi chinuia mental şi sufleteşte. Fie ce-o fi, îmi zic. Deci şi în vreme de linişte, eu tot nu dorm.

Însă noaptea e sfetnic bun, mai ales dacă eşti "wide awake". Şi chiar dacă acum, la ora asta când scriu aceste rânduri, mă doare capul înfiorător şi-mi simt ochii grei, în inima mea e o stare de recunoştinţă şi de bine, pentru că am înţeles iar unele lucruri...

Când ies din coconul meu, mă simt bine să fiu printre oamenii care-mi sunt dragi. Când ies din coconul meu, realizez că Dumnezeu a stat clipă de clipă cu mine de mână. Ieri, părintele meu duhovnic, a zis la predică o chestie prea tare... vorbea despre taina Sfintei Împărtăşanii şi spunea că nu putem fi în iubire în afara iubirii, nu putem fi în lumină în afara luminii, nu putem fi în bucurie, în afara bucuriei... şi că Dumnezeu ne aşteaptă mereu, ca tatăl acela care-şi ia în braţe copilul care a fost bătut, sau s-a lovit. Mai mare dar decât un preot îndrumător, un duhovnic, un părinte în cele ale duhului, un doctor al sufletului, ca părintele Ionuţ, nu-mi putea da Dumnezeu. Un om pragmatic mai întâi de toate. Cineva asemănător structurii mele interioare. Însă toate lucrează în folosul nostru, când şi noi lucrăm cu noi înşine, chiar dacă uneori în marşarier, alteori în viteza a 5 a.

Photo by Annie Spratt on Unsplash

Pentru noaptea de anul nou aveam în plan o tură de seriale la laptop şi junk food, însă planurile mi s-au schimbat pe ultima sută de metri, când am primit un bilet de a merge la un revelion organizat la restaurant. Nu pot să spun că e ceva wow, că mi-am dorit enorm. Însă lucrez la a spune "da" oricărei oportunităţi care mă scoate din ascunzişul meu, iar această ieşire o văd ca pe aşa ceva.

Anul acesta, mai ales spre final, a fost un an în care am învăţat valoarea lui a primi şi a cere, chiar... Am primit multe lucruri, când am luat decizia că nu voi mai cheltui nimic de aiurea şi când mi-am reevaluat finanţele, care o vreme se vor duce spre acoperirea datoriilor şi a plăţilor lunare. Am primit haine de ziua mea de la colegele de la serviciu, două articole cam mari, pe care le-am putut schimba cu ceva ce mi-a plăcut mai mult şi de care chiar aveam nevoie (o rochie foarte versatilă, cu care cred că mă voi îmbrăca chiar şi diseară şi un rucsac-poşetă mic, ceva ce îmi doream de multă vreme), o agendă Leuchtturm1917, ceva ce îmi doream pentru noul bullet journal pe 2019, dar nu-mi permiteam, un lănţişor de argint, pentru că cel la care purtam cruciuliţa se rupsese etc.

După cum spuneam şi aici, mă gândesc mult la a mă întoarce un pic spre lucrurile care-mi plac, lucrurile în care îmi pot pune în practică creativitatea. Mă gândesc cu cât avânt am deschis eu acest blog în ideea unui spaţiu în care să-mi împărtăşesc căutările creative şi unde am ajuns. Nu regret acest parcurs, aceşti 7, aproape 8 ani; sunt ani de căutări, de descoperiri...ştiu şi foarte bine ce mă ţine în loc de a mai crea: lipsa motivaţiei, lipsa sensului în a crea ceva cu mâinile mele (când mă gândesc că iar voi face ceva ce va zace aruncat apoi printr-un sertar, dulap, mă face să bat în retragere).

Ce să mai zic...am scris aleatoriu, poate uşor fără legătură între fiecare frază, dar aşa am simţit, să scriu neprogramat, ca într-un mic jurnal zilnic al unor gânduri.

În încheiere doresc tuturor LA MULŢI ANI, un an nou mai spornic, mai rodnic, mai bun în gânduri, mai bun în fapte, iar asta zi de zi, nu doar de sărbători, nu doar de Paşti şi Crăciun, ci să fim într-o stare perpetuă a lui a fi.

P.S. Vă las spre vizionare şi gândire acest clip video: 



Irina

Thursday, December 27, 2018

Azi este ziua mea...

Azi este ziua mea de naştere. Am împlinit vârsta de 34 de ani. Poate că nu sunt din multe puncte de vedere aşa cum mi-aş dori. Sau poate sunt, dar nu-mi dă pace acest sentiment de dezechilibru şi tulburare, că parcă ceva nu e în regulă, că parcă sunt vinovată de ceva...



Trecând peste acest aspect, ies pe plus, dacă trag linie. Nu contenesc să-i mulţumesc lui Dumnezeu că sunt sănătoasă. Un trup sănătos, chiar dacă mai ai ceva beteşuguri la corason, sau la cap, te ajută să tragi pe mai departe căruţa vieţii... Chiar dacă multe relaţii mi s-au răcit, ele există. Azi, spre exemplu, o fostă colegă de liceu mi-a dat un sms să-mi ureze "la mulţi ani!" şi un văr de doi din partea mamei, care locuieşte în Germania. Întotdeauna contăm pentru cineva, chiar dacă nu pentru cine vrem noi.

În tot acest tăvălug, în care simt că mi-am îngropat talanţii şi particularităţile mele definitorii, pentru a putea fi altcineva, un adult funcţional, să zicem, în aceste zile de final de an 2018 mă gândesc care ar fi lucrurile care mi-ar aduce cu adevărat bucurie dacă le-aş face. Cum aş trăi dacă aş ştii că în faţă nu mi se mai aştern 40-50 de ani, aşa cum preconizez acum? Nu vreau să fiu fatalistă, dar aş vrea să pot bifa şi eu, oricât de mici ar fi, reuşitele care ştiu că ar reprezenta ceva din ceea ce sunt eu şi lucrurile pe care simt că Dumnezeu le-a pus în mine...

Bucurie, zile senine tuturor şi un an nou mai bun!

Irina

Wednesday, December 26, 2018

2018 în retrospectivă

Crăciun binecuvântat tuturor! Sper ca naşterea pruncului Hristos să fi aprins în inimile tuturor o mică licărire de nădejde, speranţă şi dorinţă de mai bine.



Profit de această perioadă de vacanţă să mai şterg praful de pe bloguşorul meu. Mă gândeam că ar fi bine să fac o mică retrospectivă a acestui an, atât cât îmi revine în minte din lucrurile făcute şi nefăcute.

2018 a fost un an greu pentru mine. Apăsător, cu multe întrebări, cu un pregnant sentiment al nedreptăţii. Cu multe provocări pe toate planurile: fizic, sufleteşte, mental. Cu ce să încep? O iau cu lucrurile mai simple:

lecturi
  • în 2018 am citit mult mai puţin comparativ cu ultimii ani. Nu din lipsă de timp, ci dintr-o suprasaturaţie de informaţii. Am reuşit să citesc totuşi câteva titluri cheie, cărţi care m-au uns pe suflet, iar despre ele voi face o postare separată aici pe blog, până pe final de an. Faptul că nu mai am dorinţă de a citi atât de mult e din cauză că am obosit să mă îndop cu informaţie. Simt nevoia să şi trăiesc real ceea ce citesc, sau gândesc.
relaţii
  • uşor-uşor mi s-au destrămat toate relaţiile de prietenie pe care le aveam. Majoritatea cunoscuţilor mei au luat-o pe un alt drum, nu judec. Însă am gustat iar gustul amar al efemerităţii relaţiilor umane. Dpdv afectiv... anul acesta am încheiat o iluzie din care mă hrăneam de vreo doi ani. Pe final de an am cunoscut (iar) pe cineva, care se încadrează la secvenţa: el ar vrea, eu nu. Cealaltă secvenţă e: eu aş vrea, el nu. Cu această persoană nu vreau pentru că în momentul de faţă suntem în secvenţe diferite de viaţă. El e încă acasă la mămica, eu deja sătulă de trăit "independent". Îmi doresc mult pe cineva în care să mă pot propti cu toate frământările mele, nu să aştept să mai "crească" şi el. Ştiu, voi fi judecată pentru asta, dar timpul ticăie cu repeziciune la mine.
sănătate
  • în afară de mici supărări, am fost bine cu sănătatea. În primvară am făcut o viroză de am zis că mor de la ea, iar acum pe final de an m-a supărat iar o gripă, dar mi-am revenit şi din ea în vreo două săptămâni. În rest am avut neplăceri dpdv al sănătăţii emoţionale. Dar despre asta voi vorbi mai jos.
emoţional
  • e greu de scris despre acest capitol. Ideea e că mă confrunt cu o insomnie de aproape un an. Apare, dispare. Am luat o serie de măsuri pentru a remedia această problema. Mă trezesc noaptea la diferite ore, dupa 12... stau trează 2-3 ore, pe ceas, după care adorm. Ar fi multe de zis. Ştiu că toate detaliile vieţii mele contribuie la acest dezechilibru în care mă aflu. Lucrurile sunt legate între ele, oricât am vrea să negăm asta. Orice rotiţă care-ţi scârţâie în corp sau în cap, face un ecou în toate celelalte bucăţele din interiorul tău. Eu nu pot să pun degetul şi să zic asta e. Ci toate-s legate între ele. Sentimentul de nedreptate de care vorbeam mai sus e cel care a zguduit toate agregatele fiinţei mele. Dar ce pot face? Voi trăi şi acest episod ca pe toate celelalte din viaţa mea...
spiritual
  • în credinţa mea mereu m-am îndoit şi m-am întrebat. Însă ca în 2018, niciodată. S-au făcut mai bine de 10 ani de când sunt pe drumul ortodoxiei. M-am avântat cu toată fiinţa mea, cu toată dorinţa, încrederea şi speranţa, cu tot ce am avut eu, cu toate resursele mele interioare şi exterioare. Cred, sau sper că Dumnezeu a văzut acest lucru în toţi aceşti ani. Oricât am greşit, şi am greşit, am dorit să păstrez traiectoria şi cârma spre Hristos. Însă ca în orice relaţie de iubire, trebuie să trăieşti şi dez-amăgiri, iar eu le-am trăit pe deplin. N-am înţeles şi nu ştiu dacă voi înţelege de ce atâta tăcere, când totuşi crezi într-un Dumnezeu care pare că răspunde (altora). 
fizic
  • în câteva luni, pe final de 2017 şi început de 2018, m-am deformat literalmente, prin depozite de grăsime inegal depuse. Cântarul arată ceva ce nu-mi place deloc şi nu pare să se mişte în jos deloc. Însă, mai mult decât orice, cred că această îngrăşare bruscă şi diformă, are drept cauză stresul teribil la care m-am expus şi în care am fost atrasă, la job. Mă gândeam că, corpul meu, a căutat să se apere de tot ce a simţit că vine rău din afară. Chiar mă gândeam că grăsimea ar putea fi o barieră de protecţie pe care şi-o corpul formează între el şi lume. Oamenii corpolenţi sunt impunători, ei ocupă mult spaţiu, par a domina, pun o barieră între ei şi ceilalţi. Spun lucrurile astea raportate la mine, nu vorbesc la modul general, deşi am şi am avut mulţi supraponederali şi obezi în familie şi le-am putut observa comportamentul şi tipul de reacţii pe care îl primeau. Problema care derivă din acest aspect e că a trebuit să renunţ brusc la fuste care nu mi-au mai venit. Am mai încăput doar într-o pereche de pantaloni şi într-o fustă elastică de blugi. Iar ca să creez un echilibru între cele două părţi ale corpului, sus-jos, trebuie să mă îmbrac lălâi şi sus.
diverse
  • din iunie până în decembrie am locuit la ai mei. Apartamentul mi-a fost inundat. Pe final de an cineva mi-a lovit maşina. M-am mutat cu spaţiul în care ţineam atelierele cu copiii într-un apartament mai mare. E vital ca anul viitor să reiau activităţile cu copiii. În primăvară am avut o mică intervenţie chirugicală, uşoară. Tot anul acesta am mai bifat nişte investigaţii medicale pe care le aveam în vedere. Am făcut plajă doar o dată. Am făcut o călătorie în Turcia şi una în Bulgaria. Am ieşit foarte rar pe undeva în restul timpului. Deşi simt că mă confrunt cu multe, când sunt afară din casă, la muncă, sau cu cineva, mă simt ok şi mă comport normal. Când rămân singură simt că mă sufoc şi mă cotropesc toate gândurile negre şi toată disperarea pământului...
Cam atât...

Să ne revedem cu bine,

Irina

Friday, December 7, 2018

Jurnal de mulțumire ♥


Doamne, apreciez mult şi Îţi mulţumesc ♥ :





♥ pentru sănătate;
♥ pentru ziua de ieri, e mai important să dai decât să iei. Și mai împlinitor.
♥ pentru odihnă;
♥ pentru aerul curat.


Tu pentru ce ești recunoscător azi?

Wednesday, December 5, 2018

De ce v-aș recomanda magazinul online Remixshop.ro?

Persoanele care urmăresc acest colțișor de lume virtuală, știu relația mea cu magazinele de second-hand și cum văd eu hainele second-hand. În general le consider o alternativă bună la ce se găsește în comerț, atâta timp cât găsiți un magazin care să comercializeze haine care ÎNCĂ pot fi purtate și sunt de calitate. Zic asta pentru că sunt numeroase magazine second-hand din care poți cumpăra cel mult haine din care să faci apoi cârpe de șters pe jos, sau făcut curățenie prin casă. Însă din experiența mea pot zice că am găsit mai des în second-hand-uri haine din materiale BUNE (bumbac, in, lână, sau amestecuri), cu o croială bună și durabilă și un model deosebit, comparativ cu multe magazine destul de căutate prin mall-urile din țară.


Aceste magazine în care am găsit haine ok, erau majoritate cu sediu fix, localizate prin orașul Constanța și nu numai (mi-amintesc cum am găsit acum ceva ani un magazinaș dosit prin Câmpina, cu haine second-hand foarte bune și frumoase). Dar asta a fost până am auzit de magazinul online Remix. Despre magazinul Remixshop eu știu de la o amică, care mi-a spus ca aici se găsesc și haine de firmă, gen...Dior, Moschino etc., că au un sistem interesant prin care scad prețurile zilnic cu 5%, că taxa de transport este accesibilă, că le poți da înapoi pe retur fără probleme etc.


De la acel moment, prin 2013 când am descoperit eu magazinul și până în prezent, pot să zic că site-ul a avut multe îmbunătățiri, iar dintre ele aș menționa următoarele două mari plusuri:
  • poți găsi haine NOI, cu etichetă, la prețuri accesibile și
  • cea mai tare opțiune, poți vinde tu acolo hăinuțele pe care nu le mai folosești.
Pentru a doua opțiune, pașii sunt simpli. Comanzi RemixBag-ul de aici, îl umpli cu ce ai scos tu de prin șifonier (atenție, primesc anumite brand-uri doar, iar lista se găsește pe site aici), introduci codul Remixbag-ului și semnalezi acolo că poate veni curierul să ridice produsele, când ai terminat. Dacă hainele pe care le trimiți sunt în stare bună și se încadrează în brandurile solicitate de ei, ele vor fi prelucrate și urcate pe site, la un preț propus de ei (acum văd că poți urca sau micșora tu prețul sugerat de magazin). În acest moment ai două opțiuni: fie aștepți ca cineva să cumpere produsul de pe site, la prețul stabilit inițial, ori poți opta pentru un preț mai mic, donând astfel produsul tău magazinului Remixshop. 



Mai exact: să zicem că ai o fusta H&M pe care magazinul ți-o evaluează la prețul de 50 de lei, iar tu îți dai acordul pentru preț. În acest moment ai două variante: fie aștepți până fusta ta va fi achiziționată de cineva, cândva, la prețul acela de 50 de lei, preț care de la o zi la alta va suferi un discount progresiv, putând ajunge chiar la 15 lei la un moment dat, fie îți dai acordul să o vinzi magazinului, la un preț mai mic, dar apropiat de acel 50 lei. Dacă optezi pentru a doua varianta, plata pentru produs ți se va face pe loc, fără să mai aștepți ca un cumpărător al magazinului să se îndrăgostească de fusta ta și să o achiziționeze cândva. Bănuții aceștia se strâng într-un portofel virtual, iar la un moment dat ai iar două opțiuni: fie îi transferi într-un cont personal, fie îi poți cheltui achiziționând articole de pe Remixshop.ro.

Acum văd că au o nouă găselniță. Dacă urmăriți acest link de aici și vă faceți cont la ei, aveți un discount de 20 de lei la prima comandă, iar eu, de asemenea, beneficiez de 20 de lei la o comandă de a mea. Deci dacă aveți puțin timp, vă recomand să vă faceți un cont, pentru a fi la curent cu noutățile lor, sau a opta pentru acel serviciu de vânzare/donare de haine.

P.S. Atenție! La comandarea RemixBag-ului aveți două opțiuni: să-l achiziționați pe cel cu 0 lei costuri, iar în acest caz, hainele care nu sunt urcate pe site, sunt donate sau reciclate, SAU, să optați pentru RemixBag-ul cu costul de 19.90 lei, care vă restituie produsele care nu sunt urcate pe site. Eu am un regret că am optat mereu pentru sacul cu zero costuri și am fost surprinsă să constat că nu mi-au urcat niște săndăluțe foarte elegante, de la firma Bata, dar pe care eu nu le foloseam. Dacă optam pentru sacul cu retur, le-aș fi primit înapoi și le găseam eu un cumpărător (erau aproape noi)...

Ca idee, eu am reușit să vând haine în valoare de aproximativ 300 lei, trimitând 4 saci de haine pe care nu le mai foloseam...

Dacă aveți întrebări, nu ezitați să mi le adresați!

Cu gânduri bune,

Irina

Friday, November 23, 2018

Jurnal de mulțumire ♥


Doamne, apreciez mult şi Îţi mulţumesc ♥ :





♥ pentru sănătate
♥ pentru ceva ce am observat pentru prima oară abia, aseară. A fost lună plină și odată cu ea un fenomen de tip halou, în jurul lunii era ca un curcubeu, ca o aură. Mi s-a părut magnific.
♥ pentru ajutorul pe care îl primesc
♥ pentru că pot munci
♥ pentru somn
♥ pentru iarnă, e anotimpul meu preferat, cu tot cu aerul ei rece și curat și puternic. Mă simt în largul și în elementul meu iarna
♥ pentru prieteni
♥ pentru colinde, în special cele cântate de Hrușcă = iarnă = comfort zone = bucurie = copilărie


Tu pentru ce ești recunoscător azi?

Thursday, November 1, 2018

Jurnal de mulțumire ♥

Viața poate deveni tare nesuferită uneori. Iar dacă ești vreo Irină, când neajunsurile zilei și vieții vin în vizită, te revolți cu acrivie împotriva lui Dumnezeu, mai întâi detoate. ”Da` mie de ce nu-mi dai?”, sau ”mie de ce îmi dai fix lucrurile astea grele și neplăcute?”, ”dar eu ce am?”, ”dar mie ce îmi lipsește?”. Întrebări adresate unui Dumnezeu blând, care stă și ascultă răzvrătirile fiilor Lui.

Știți că duc o luptă teribilă cu a îmi schimba modul de a gândi și a vedea lucrurile. De a muta busola de pe negativ pe pozitiv. De a nu mai fi îmbufnată și aricioasă... 

Poate că și acest fir firav de a mulțumi Creatorului nostru ajută în acest demers, așa că îmi doresc să reiau Jurnalul de mulțumire .

Doamne, apreciez mult şi Îţi mulţumesc ♥ :



♥ pentru sănătate,
♥ pentru confortul mașinuței care mă plimbă de colo-colo cu repeziciune,
♥ pentru o toamnă aurie,
♥ pentru starea avută duminca trecută, de atemporalitate și nădejde,
♥ pentru starea pe care o am după ce fac mișcare,
♥ pentru simplitate și pentru ”mai puțin”,
♥ pentru dorința de a experimenta vs. a contempla.

Voi pentru ce sunteți recunoscători în viața voastră?

Cu mulțumire,

Irina

Wednesday, October 31, 2018

Mini-tablouri/Felicitari


Putin mai devreme am scris despre mini tablourile pe care le-am realizat acum cateva zile. Am luat cateva lucrari realizate intr-o tabara de arta de acum ceva ani buni si m-am gandit ca ar arata mai bine in alt mod. Ele erau oricum mai mult la stadiul de schita, de incercare, deci le pica bine o noua formula. Aveam in casa cateva foi A4 cartonate de culoare verde inchis si m-am gandit ca ar reprezenta un bun pass-partout. Pass-partout este o rama din hartie, care se utilizeaza la lucrarile mici, sau realizate in tehnica culorilor de apa, creion, tus, penita, etc. deci nu s-ar preta unui tablou lucrat in ulei, doar daca acesta e lucrat pe carton tratat si nu pe panza. Un pass-partout poate fi privit ca o imbracaminte a unei lucrari. Nu o data am vazut lucrari slabe, schite, sau tablouri care nu ti-ar fi atras atentia, dar cu o inramare faina, cu un pass-partout ales bine, le schimbau complet imaginea, le infrumusetau.

Fara sa vreau am facut o corelatie privind vestimentatia omului. Desi pledez pentru modestie si bun simt, sunt de parare ca e necesara o minima atentie aspectului exterior. Una e cand pui pe tine ce pica la mana si alta cand te gandesti un pic la lucrurile pe care le vei purta. Asa cum infatisarea se poate schimba in bine cu o haina bine aleasa, calcata, spalata, etc. asa si un tablou lasa o alta impresie privitorului cand ii dai o haina pe masura.

Despre mini tablouri ce mai pot spune? Ele au reprezentat schite de peisaje din natura, lucrate in tehnica tempera sau acuarela, deci culori de apa, pe suport papetar. Tehnica aceasta este una la indemana oricui, nu implica solventi sau solutii de sters, cum e in cazul picturii de ulei si pot iesi lucruri frumoase chiar si din mainile unei persoane ne-experimentate. Momentan ele nu sunt inramate, acest lucru va fi realizat doar daca cineva e interesat de acest aspect, altfel ele pot fi folosite ca atare, oferite ca felicitare, prinse de perete sau puse intr-un spatiu care va fi vizualizat usor. Cromatica este una tomnatica, in nuante de verde, maro, galben.

Tablourile, daca nu vor fi inramate, vor fi trimise intr-un plic individual (pe langa ambalajul de transport) prin Posta Romana.

In aceasta seara am uploadat cateva din tablouri pe flickr, deci le puteti vedea aici.

Diverse

Hristos a inviat!

Nu am mai scris de ceva vreme, pentru ca nu m-a mai vizitat inspiratia. Gradina a fost pe stand-by odata cu sarbatorile dar si cu doua saptamani inainte in care au fost multe treburi de rezolvat in casa.

Despre gradina pot spune ca e bine, au rasarit deja semincioarele si arpagicul plantat. Sper ca maine sa pun mai multe seminte.

Zilele trecute am aruncat un ochi peste vechi lucrari si picturi, unele vechi de 10 ani si mi-a venit o idee cu unele dintre ele, care erau de o calitate mai slaba. Le-am taiat in dreptunghiuri de diferite marimi si le-am lipit pe cartoane de culoare verde inchis si au rezultat niste mini tablouri simpatice, care la nevoie pot fi oferite si ca felicitari. Mi-am facut un magazinas pe Breslo si le-am pus acolo spre vanzare. Ar merge o suita de imbunatatiri, spre exemplu mi-ar fi necesar un trimmer (o ghilotina) ca sa fie taiate perfect si sa le mai fac un rand de pass-partout, la cutter nu au iesit perfecte si se vad marginile pe unde au fost taiate. Mi-ar mai trebui multe materiale de fapt, as avea mai multe idei, dar deocamdata mi-am propus sa lucrez cu ce am in casa, deoarece in ultimii ani am tot strans materiale de lucru in ideea ca voi avea timp candva sa ma apuc de treaba.

Pe Breslo vad ca lucrurile au evoluat vertiginos, acum 3-4 ani cand l-am vizitat prima oara era mai slabut, dar acum e o comunitate de artizani in toata regula, cu multi utilizatori, majoritatea realizand lucruri superbe. Din acest motiv e nevoie sa ma informez cum imi pot imbunatati si eu magazinul si ce pot face sa apar pe prima pagina macar din cand in cand, pentru ca de cand am postat tablouasele (asta acum 3-4 zile), nu le-am mai vazut nici macar la categoria de produse recent adaugate.

In ziua de azi, cand se gasesc locurile de munca atat de greu, consider ca e necesar sa ma gandesc la ce alternative am spre a castiga un ban, fie el si un leu. In vara voi da examenul de titularizare pentru invatamant, aceasta fiind specializarea mea (profesoara de educatie plastica - desen mai pe limba noastra), dar pana incepe anul scolar mai e, plus de asta eu nu mai lucrez din august anul trecut. Asa ca am sa mai scriu despre aceste subiecte si pe viitor.

Pe curand si va doresc un sfarsit de saptamana frumos!

Tuesday, August 21, 2018

Acum... 21.08.18


Experimentez...
...ceva schimbări pe care nu știu cum să le iau, din cauza asta le las să curgă pur și simplu.

Ma uit la/ascult...
...am început să mă uit foarte mult la diferite canale de youtube ale unor vloggeri. Mă întrebam dacă aș putea vreodată să-mi fac un canal de vlog și mi-am zis că poate cel mult unul în care să apară vocea mea. Mi-ar place să fac ceva nou.

Mă bucur să...
...fi bifat un obiectiv de pe lista mea de wishlist, mai exact o călătorie. Voi scrie separat despre ea.

Fac...
...nimic și totuși multe. Mai multă curățenie decât de obicei, pregătit masa etc.

Scriu...
...pe blog. Am multe rânduri în schiță, nu știu dacă le voi finaliza.

Pot...
...să cred că nu sunt responsabilă pentru toate neregulile din această lume și nici nu-mi revine vreo misiune specială de a le rezolva.

Planific...
...să merg și eu câteva zile la plajă.
...să schimb anumite cuvinte păguboase din vocabular. Cred cu tărie că cuvântul are mare putere (bla bla, n-am făcut cacofonie) și e important să am grijă ce cuvinte folosesc.
...îmi doresc să nu renunț la facultatea începută, deși anul 1 a rămas în aer, nu m-am dus la nici un examen.
...mi-aș dori să reiau și fotografiatul, să fac niște cadre simple pe care să le pot pune pe blog ca imagini atașate la postări. Momentam mă folosesc de Unsplash, un site cu fotografii profi, care pot fi folosite gratuit.

Visez...
...să-mi urmez obiectivele, să le am clare în fața ochilor până reușesc să le ating, să nu mă mai las distrasă de perioadele bune, când mă complac în situații care pe termen lung nu-s bune.
...să fiu activă și să reiau mâncatul sănătos.

Beau...
...destul de multă apă și nelipsita cafeluță.

Mă simt...
...o idee mai liniștită, poate un pic nepăsătoare, important e că-s bine.

Mă gândesc...
...să nu mai dramatizez și să ”let go and let God”. Duminică am pățit o nepățită, o inundație zdravănă în apartament, eu fiind în altă parte, iar la mine niște prieteni. Taman de la etajul doi s-a spart un robinet, apa a curs gârlă cine știe câte ore, proprietarul nu era acasă, iar apa a curs frumușel în jos și nu știu cum a ocolit celelalte apartamente din cale, că toată apa a venit la mine. aveam ambele băi inundate, iar în baia de jos și în bucătărie, apa curgea prin aplică și lampă...În primă fază, când am aflat, mi-a crescut tensiunea și am început să tremur, apoi am zis un ”Doamne, ajută-mă„ mai ferm, mai cu încredere și am lăsat lucrurile să se deruleze. Mai important de atât, a fost important să nu mai simt povara și acea idee că-s responsabilă și de problemă și de rezolvare. Am lăsat niște oameni să mă ajute. Am lăsat literalmente, fizic, dar și în mintea mea am reușit să ”let go” și să-i las pe alții să se implice în procesul rezolvării. Ajutorul lui Dumnezeu l-am înțeles pe deplin la final, când după cascada avută în casă, singura defecțiune a fost lampa din bucătărie care trebuie schimbată complet...
...că mi-e dor de Turcia, de Istanbul de fapt. Cred că și în privința călătoriilor voi fi tot pe sistemul pe care merg cu mâncarea, sau ceva ce mi-a plăcut mult o dată și la care revin mereu...

Cărţi pe noptieră...
...Eliberează artistul din tine, Cât suporți adevărul, plus am luat recent două titluri noi: Trauma și memorie și Dumnezeu nu vrea suferința omului. Mai aștept una numită, parcă, Refuzul bucuriei. Au apărut foarte multe titluri noi, pe unele vreau neapărat să le citesc, așa că am un wishlist de cărți, mai nou. Am încălcat promisiunea de a nu mai achiziționa nimic nou până nu e terminat, lecturat, defectat, sau imperios necesar :).

Gătesc...
...nimic.

Tuesday, June 26, 2018

Activități pentru copii - Sticluțe decorative

Îmi doresc de multă vreme să împărtășesc cu voi activitățile pe care le fac la Cercul de creativitate, cu copiii, așa că voi începe această serie cu o activitate foarte simplă, pe care am abordat-o deja a doua oară, cu același succes: sticluțe decorative.

Materiale necesare:

-sticle de diferite forme și mărimi. Fie le luați de-a gata, fie le reciclați, așa cum am făcut eu (sticle de ulei, de sirop, de tincturi, tot ce am avut într-o formă mai frumoasă)
-semințe și boabe de toate felurile, cât mai variate cu putință: boabe de orez, de fasole, de grâu, de piper, de linte... Ideea e să fie cât mai variate, adică diferite ca formă și culoare.
-o bucată de material textil sau o hârtie mai aspectuoasă
-sfoară de iută

Mod de lucru:

Sticlele, curățate de etichetă, spălate și uscate bine, se vor umple în straturi succesive cu boabe și semințe. Ideea principala e să nu puneți strat peste strat din aceeași gamă cromatică și să aveți grijă la amestecul boabelor mai grele (fasole, spre exemplu) cu al boabelor mai ușoare sau mai mărunte (piper). Boabele cu o densitate sau dimensiune mai mare, e bine să fie mai la baza sticlei. După fiecare strat de boabe pus, să scuturați ușor sticla, ca boabele să se așeze într-un strat uniform. Dupa ce ați umplut sticla, puneți capacul, peste care puneți bucata de material sau hârtie, legată cu o sfoară, pentru un plus de farmec.

Rezultatul:





Monday, March 12, 2018

Keep it simple - Idei de a trăi mai simplu


Mă tot gândesc în ultima vreme la metode de a trăi mai simplu, cu mai puține chimicale, cu mai puține reziduri, cu mai puțină plăsticăraie și mărunțișuri inutile în viața noastră. Deși poate metodele mele nu-s nici nou, nici wow, mai jos trec ceea ce îmi vine în minte acum ca idei de a trăi mai simplu, mai auster, mai de chilie așa :P. Aștept și alte sugestii!


  • în loc de oțet - lămâie (coaja e biodegradabilă, sticla de plastic nu)
  • produse ambalate în hârtie, în loc de plastic. Săpun în ambalaj de hârtie, chibrit în loc de brichetă, produse luate vrac din piață în sacosă adusă de acasă, în loc de produse gata ambalate. Deși, dacă vrei să iei o bucată de brânză de la un comerciant de produse lactate, în loc de una gata amabalată dintr-un supermarket, ți-o dau acasă tot într-o pungă de plastic, hihi.
  • pixuri reîncărcabile, sau, ideal, stilouri :D și creioane
  • mancat cât mai simplu și gătit de la bază, fără semipreparate, produse congelate etc.
  • conservăraie, pus chestii pe iarnă la congelator (știu că n-ar fi sănătos, dar cred că e mai sănătos decât produsele congelate luate din supermarket-uri). Anul acesta am trăit o chestie foarte ciudată. Am avut o perioadă mai delicată dpdv financiar, am făcut investiții costisitoare, am avut datorii și facturi destul de mari și am limitat și eu unde am putut, adică am mâncat mai frugal o vreme. Într-o zi eram într-un magazin și aș fi vrut să iau ceva la borcan, gogoșari sau ardei capia, nu știu ce, dar mi s-a părut scump și am avut așa un sentiment de frustrare că îmi pun problema asta... Ideea e că și când sunt în echilibru financiar, tot nu-mi vine ușor să dau 15-20 de lei pe un borcănel de ceva care știu că ar fi de 5-10 ori mai ieftin dacă l-aș fi preparat, pregătit eu...
  • înlocuit produse cosmetice cu produse mai naturale, unt de shea sau cocos în loc de cremă de corp, săpun în loc de geluri de duș etc.
  • produse realizate în casă pentru curățenie în loc de 10 de tuburi cu diferite soluții.
  • nuci de săpun în loc de detergent
  • abținut MAXIM de la cumpărat complusive, în special haine și încălțăminte. Purtat până devine nepurtabil ceva, apoi investit într-un produs de calitate, deși am avut niște experiente ciudate cu pantofi de piele spre exemplu și experiente bune cu chinezării super ieftine din materiale sintetice. Mi-am luat niște balerini de la Marelbo, în care îmi transpirau înfiorător picioarele și îmi provocau și neplăceri olfactive, deși eu zic că-s destul de scrupuloasă cu igiena. La fel am pățit-o cu niște sandale din acelea cu talpă ortopedică, tip Scholl, în care, deși piciorul era la ”aerisire”, aveam iar accidente olfactive înfiorătoare. Cu sandale și pantofi din material sintetic a fost foarte bine, în schimb.
  • to be continued...
Cu drag și dorință de mai simplu,

Irina

P.S. Alte postări despre o viață mai simplă puteți citi și AICI.


Saturday, March 3, 2018

Cum devenim magicieni? - Punerea în acord a propriei voi cu voia lui Dumnezeu




3. Punerea în acord a propriei voi cu voia lui Dumnezeu
  • Acesta va fi punctul cel mai greu pentru majoritatea cititorilor, însă ar fi incorect să-l evităm şi reţeta "magiei" bune nu ar fi scoasă la lumină.
  • Lumea aceasta este doar aparent haotică şi (...) nimic nu este întâmplător. De fapt, toată natura, întreaga omenire şi fecare om în parte trăieşte potrivit anumitor legi. Cea mai generală şi mai clară lege este legea binelui sufletului omenesc.
  • Ca să ai succes în ocupaţia ta nu trebuie să o consideri cel mai important lucru din viaţă, trebuie să ţii minte că există ceva mai important: propriul suflet.
  • Atunci când omul îşi organizează viaţa în acest fel, evitând autoamăgirea şi căutând binele sufletului său şi implinirea voii lui Dumnezeu, viaţa lui încetează să mai fie o rătăcire printr-o pădure întunecoasă. Au loc tot mai rar îndoieli şi greşeli mari; cu sufletul limpede şi cu convingere, merge din succes în succes, din realizare în realizare. Din exterior, poate părea magie, dar respectvul ştie că acestea sunt doar "roade colaterale". Atenţi lui este orientată în principal spre ceea ce e înlăuntrul său...

Wednesday, February 28, 2018

Masca hrănitoare pentru păr și scalp

Îmi fac des tratamente naturiste pentru păr, chiar dacă folosesc și produse cosmetice din comerț. Deși nu am ținut evidența până acum a amestecurilor folosite pentru aceste tratamente, m-am gândit să scriu despre cel mai recent tratament pentru păr:

-un ou, o lingură ulei de ricin, o lingură de glicerină vegetală, o lingură ulei de măsline, două linguri de suc de aloe vera și o lingura de henna de calitate bună.


Folosirea unor astfel de tratamente pentru păr ajută enorm. Pe lângă faptul că hrănește foarte bine firul de păr și scalpul, face părul mai ușor de aranjat, previne căderea lui, îl face strălucitor și fin, iar efectele parcă țin mai mult decât dacă ai folosi o mască de tratament luată din comerț. Deși folosesc des și tot felul de aparate de aranjat părul (perie rotativă, placă, ondulator, uscător), de fiecare dată când am mers să mă tund mi s-a spus că am un păr foarte bine îngrijit, deși, în mod normal, utilizarea constantă a aparatelor de aranjat/uscat părul, ar usca foarte tare firul de păr și i-ar da un aspect per total deterioriat.

Masca aceasta poate fi ținută între minim 1h și maxim câte ore doriți, cu mențiunea că, cu cât se stă mai mult, cu atât părul va deveni mai roșu de la henna. Pentru a da masca jos, folosiți apă călduță, apa fierbinte va ”găti” oul și veți rămâne cu fâșii de ou prin păr, deci atenţie. După ce îndepărtaţi masca cu apă călduţă, șamponați normal părul.

Voi vă îngrijiți părul într-un mod anume?

Irina

Tuesday, February 20, 2018

O gustare (mai) sănătoasă

Pentru că tot a început postul și pentru următoarea lună și jumătate alimentația mea va fi bazată numai pe produse vegetale, am încropit un fel de crackerși la care să apelez când mă ia foamea mai tare (în special orele 11 și 17. Săptămâna trecută am ținut un mini-jurnal cu ce am mâncat și am observat că la orele 11 și 17 mi-e iar foarte foame).



Am amestecat ochiometric: făină integrală de grâu, făină de hrișcă, câțiva mieji de semințe de floarea soarelui, un mix de la Solaris cu mei, mac, susan, semințe de in, câteva semințe de dovleac, sare, goji și apă cât să încheg acest amestec, apoi am pus pasta aceasta într-o tavă tapetată cu hârtie de copt și am dat la cuptor pentru aproximativ 30 de minute, cât să se usuce acești crackerși.

Nu-s chiar ca biscuiții cu ciocolată și unt și lapte, dar măcar știu că mănânc ceva mai sănătos și sunt curioasă să văd și cât de sățioși.

Apropos, ceva idei de gustări, dulciuri și alte ”chestiuni” ușor de făcut și sănătoase îmi puteți da și mie?

Cu drag,

Irina

Thursday, February 8, 2018

Ce cărţi am citit în 2017?


În anul ce a trecut, deşi am avut intenţia de a citi la fel de mult, poate şi mai mult ca în anii 2015 şi 2016, nu am reuşit să citesc decât 20 de titluri. Să vedem mai jos ce anume:


Photo by kazuend on Unsplash
  • Semnătura tuturor lucrurilor - Elisabeth Gilbert - o carte care m-a prins, cu multe pagini, cu un conţinut inedit, documentată foarte bine. Îmi era dor să citesc un roman. Cam prea explicită pentru gustul meu, cu anumite detalii sexuale, dar per total cartea e interesantă. 
  • Pentru legionari - Corneliu Zelea-Codreanu - mi-a plăcut mult cartea aceasta şi nu am putut-o lăsa din mână. Este de fapt jurnalul de câţiva ani a lui Corneliu Zelea-Codreanu şi nu am putut să nu am momente de "aha" peste "aha" în cele 2 zile cât am stat neîntrerupt s-o citesc. Aş numi-o o radiografie a situaţiei actuale a României din toate punctele de vedere, realizată vizionar cu aproape 100 de ani în urmă, de autor.
  • The portrait of Dorian Grey şi Persuasion - două cărticele subţiri, luate de la Biblioteca Judeţeană cu împrumut, în ideea să-mi mai exersez engleza. "The portrait of Dorian Grey" avea şi nişte ilustraţii drăguţe.
  • Akedia - Ieromonah Gabriel Bunge - am citit multe cărţi pe tema deprimării, depresiei, akediei cum i se zice în termeni ortodocşi, iar aceasta mi s-a părut cea mai bună din ce am citit până în prezent. "Adevărată <<moarte a sufletului şi a minţii>>, akedia este maladia singuraticilor, fie ei anahoreţi din deşertul egiptean sau indivizi izolaţi, înstrăinaţi şi masificaţi în deşertul impersonal al marilor oraşe contemporane. Cel care a descris pentru prima dată această cumplită boală a sufletului a fost avva Evagrie Ponticul. Cititorul interesat are la dispoziţie în acest volum atât principalele texte evagriene şi patristice despre akedie, cât şi superba lectură spirituală pe care o oferă părintele ieromonah Gabriel Bunge. Radiografie, diagnoză şi terapie impecabilă a maladiei mortale a omului modern, volumul de faţă (editat de patru ori în originalul german şi tradus deja în franceză şi italiană, bestsellerul eremitului din Roveredo Capriasca) oferă o veritabilă iniţiere în psihologia luptătoare a Părinţilor, o introspecţie nemiloasă dar şi terapeutic-binefăcătoare care scoate la lumină laşităţile şi dezerţiunile cotidiene de la adevăratul nostru destin de fiinţe teologice. "
  • Convorbiri pe pământ rusesc - schiarhimandrit Ioachim Parr - o carte destul de bună, îmi doream demult să citesc ceva scris de acest părinte (sau transcris, pentru că majoritatea cuvintelor din carte sunt reproduceri ale unor predici şi convorbiri), însă nu a avut efectul de "wow" pe care l-au avut anumite titluri de lectură ortodoxă, adică acele titluri la care sper şi vreau să mă întorc cândva.
  • Fragmente de epistole - Monahul Atanasie Ştefănescu - dacă tot ziceam mai sus de cărţile "wow", aceasta s-ar încadra aici. Conţinutul acestei cărticele este reprezentat de mici fragmente din corespondenţa doctorului Sandu Ştefănescu, supravieţuitor al închisorilor comuniste, apoi monah al mănăstirii Petru Vodă cu diverşi ucenici, rude, prieteni etc. E o carte... tonică, aşa am numit-o eu. Mi-a plăcut spiritul viu, ascuţit, inteligent şi practic al acestui părinte şi doctor. Sfaturi de viaţă, sfaturi de vieţuire creştină, sfaturi de tratamente naturiste... E o carte la care vreau să revin şi pe care o recomand oricui.
  • Sfinţii Petroniu şi Fevronia - o carte despre viaţa a doi sfinţi, ocrotitori ai familiei. O carte ok, dar cam wishful thinking pentru mine... dar la câtă credinţă am eu, atâtea rezultate :P.
  • Eşti ceea ce trăieşti - Diacon Adrian Sorin Mihalache - mi-am dorit mult cartea asta, pentru că ştiam un pic despre studiile pe care le întreprinde autorul şi îl ascultasem în cateva conferinţe. Cartea a fost însă o dezamăgire... Nu am putut-o înţelege deloc, chiar mă gândeam dacă nu cumva sunt extrase dintr-o lucrare de doctorat ceva... Am şi renunţat la ea după ce am citit aproximativ jumătate din totalul paginilor.
  • Troiţa mărturisitorului - Gherasim Rusu-Togan - o carte frumoasă, despre copilăria şi nu numai a autorului, trăită undeva pe lângă Sibiu. Despre obiceiurile locale, poveşti şi întâmplări ce au avut loc în perioada descrisă de autor... Însă atât de prost redactată, cu nişte greşeli inadmisibile, ce parcă îi luau din farmec...
  • Viitor cu cap de mort - Radu Cinamar - o carte uşor SF, dar care m-a prins. Cred, oarecum, în teoria conspiraţiei :)).
  • Claustrofobia - Andrea Perry - o carte de care am mai scris aici pe blog. O carte pe care am tot plimbat-o prin casă, am încercat s-o dau, ca apoi s-o citesc şi să-mi placă fantastic demult şi s-o pun apoi în raftul cu cărţile de psihologie la care aş vrea să revin la nevoie. Autoarea vorbeşte de toate formele de claustrofobie şi de toate formele de terapie, ea însăşi fiind o persoană care s-a vindecat de claustrofobie... A fost o carte pe care am simţit-o ca pe o mână întinsă spre mine, într-o lume care e complet paralelă cu tipul de frici, fobii pe care le pot trăi unii oameni din jurul lor.
  • Terapiile cognitive - Jean Cottraux - o carte care descrie toate tulburările care pot fi tratate prin terapia cognitiv-comportamentală, cu exemple, cu explicaţii ample etc. O carte utilă.
  • Micul prinţ - Antoine de Saint-Exupery - da, abia acum am citit-o cap-coadă. N-am fost aşa fascinată :D.
  • Ucenicul lui Hristos - Sotirios Crotos - o carte care ar fi scrisă după un manuscris găsit nu se ştie unde, în nu ştiu ce an, al unui vindecător (doctor) pe nume Sotirios Crotos, care a trăit în vremea lui Hristos şi i-ar fi fost ucenic. Acesta descrie timpurile care erau în vremea aceea şi cum ajunge el să fie ucenicul lui Hristos, apoi toate etapele până la crucificarea Mântuitorului. Mi-a plăcut foarte mult.
  • Nesfinţii sfinţi - Arhimandrit Tihon - o carte suuuuuuuuuper, mi-a plăcut aşa mult, că nu am putut s-o las din mână câteva zile. Autorul, un absolvent al Academiei de Arte şi Film (sper să fi reţinut bine), a secţiei de Regie, ajuns apoi monah, povesteşte despre diferite persoane mai deosebite pe care le-a întâlnit în mănăstirea sa şi nu numai. O carte captivantă, cu tot felul de detalii interesante.
  • Preţul vindecării - Dr.Floarea Damaschin - o carte la fel, foarte interesantă. Deşi tratează, în principal, ideea de post negru, doar cu apă, mai apar şi alte idei demne de luat în seamă. E o carte pe care o recomand celor interesaţi de sănătatea lor.
  • Despre frici şi credinţe - Lise Bourbeau - o carte mică, mai mult o broşură, care m-a pus pe gânduri. Poate o să parcă un pic SF paralela pe care o voi face. Autoarea spune la un moment dat că fricile noastre, cu cât le hrănim mai mult, ne gândim la ele, le alimentăm prin evitare, prin fuga de ceea ce ne provoacă frică, devin ca nişte entităţi vii care ne mănâncă din "energie", putere. Nu am putut să nu fac o paralelă cu ceea ce ortodoxia numeşte "duhurile răutăţii". Nu mai intru în detalii, să nu ziceţi că am luat-o pe arătură.
  • Noua ta viaţă începe când înţelegi că nu ai decât una - Raphaelle Giordano - o carte luată dintr-un impuls, într-o zi în care eram foarte demoralizată, pentru că rezonasem cu un fragment pe care l-am citit când am frunzărit-o în librărie. În afară de două-trei idei drăguţe, restul e text de umplut pagini. Destul de scumpă pentru conţinutul ei.
  • Cum să-ţi îmblânzeşti rebelul interior - Pauline Wallin - o carte interesantă, despre acel ceva din interiorul tău care te face să te porţi opus faţă de ceea ce ştii că ar fi bun, de folos pentru tine. Conţinutul nu era chiar nou pentru mine, deci nu ştiu dacă aş reciti-o.
Voi ce aţi citit interesant în 2017?

Cu drag, Irina

P.S. Mai jos sunt postările cu ce cărţi am citit între 2014 şi 2016:

Wednesday, January 10, 2018

Cuvântul anului 2018

Cuvântul anului: CURAJ


Foto de NordWood Themes pe Unsplash


Nu ştiu dacă am ales conştient până acum un cuvânt care să-mi guverneze anul, dar ştiu că anul acesta vreau să fiu curajoasă:
  • să spun ce gândesc, să-mi pot susţiune un punct de vedere, mai ales când vorbesc cu oameni colerici care ştiu că ar exploda când li s-ar zice ceva opus ideii lor.
  • să am curaj să glumesc şi să spun ce gândesc şi în grupuri mai mari de persoane, sau pe care nu le ştiu încă foarte bine. Eu nu mă simt confortabil să fiu eu decât cu persoane foarte, foarte apropiate.
  • să am curaj să fiu eu, să fiu autentică şi originală în TOT, în ceea ce simt, în ceea ce gândesc, în ceea ce cred.
  • curaj să mă încred în inteligenţa mea, puterea mea, capacitatea mea de a discerne şi a intui.
  • curaj să plec când simt că nu-s dorită, sau că primesc cu mult sub ceea ce aş merita de la o persoană, situaţie.
  • curaj să nu mă mai las abuzată în nici un fel (anul trecut am stat într-o situaţie de tristă amintire la muncă, eram ca într-un film absurd, din fericire s-a curăţat totul de la sine, n-a fost nevoie să plec, însă abia acum, la aproape jumătate de an distanţă realizez prin ce absurd am trecut).
  • curaj să mărturisesc ceea ce cred că e corect.
  • curaj să mă respect şi să am încredere în mine.
  • curaj să cred în valoarea mea de om.
  • curaj să mă apropii cât mai cu delicateţe de lucrurile de care încă mi-e teamă, fără bruscări inutile, fără deadline-uri.
  • curaj să mă încred în mine. Oare mă repet?
  • curaj să nu mai stau stresată la "dar ce vor crede...".
  • curaj să trăiesc.
  • curaj să nu-mi mai fie frică de ridicol.
  • curaj să mă asum.
  • curaj!

Pericol de electrocutare!

Aș fi vrut să scriu pe blog despre un subiect mai vesel, sau plăcut, dar cum pe mai toate canalele media găsim mult conținut lipsit de subst...