Wednesday, February 28, 2018

Masca hrănitoare pentru păr și scalp

Îmi fac des tratamente naturiste pentru păr, chiar dacă folosesc și produse cosmetice din comerț. Deși nu am ținut evidența până acum a amestecurilor folosite pentru aceste tratamente, m-am gândit să scriu despre cel mai recent tratament pentru păr:

-un ou, o lingură ulei de ricin, o lingură de glicerină vegetală, o lingură ulei de măsline, două linguri de suc de aloe vera și o lingura de henna de calitate bună.


Folosirea unor astfel de tratamente pentru păr ajută enorm. Pe lângă faptul că hrănește foarte bine firul de păr și scalpul, face părul mai ușor de aranjat, previne căderea lui, îl face strălucitor și fin, iar efectele parcă țin mai mult decât dacă ai folosi o mască de tratament luată din comerț. Deși folosesc des și tot felul de aparate de aranjat părul (perie rotativă, placă, ondulator, uscător), de fiecare dată când am mers să mă tund mi s-a spus că am un păr foarte bine îngrijit, deși, în mod normal, utilizarea constantă a aparatelor de aranjat/uscat părul, ar usca foarte tare firul de păr și i-ar da un aspect per total deterioriat.

Masca aceasta poate fi ținută între minim 1h și maxim câte ore doriți, cu mențiunea că, cu cât se stă mai mult, cu atât părul va deveni mai roșu de la henna. Pentru a da masca jos, folosiți apă călduță, apa fierbinte va ”găti” oul și veți rămâne cu fâșii de ou prin păr, deci atenţie. După ce îndepărtaţi masca cu apă călduţă, șamponați normal părul.

Voi vă îngrijiți părul într-un mod anume?

Irina

Tuesday, February 20, 2018

O gustare (mai) sănătoasă

Pentru că tot a început postul și pentru următoarea lună și jumătate alimentația mea va fi bazată numai pe produse vegetale, am încropit un fel de crackerși la care să apelez când mă ia foamea mai tare (în special orele 11 și 17. Săptămâna trecută am ținut un mini-jurnal cu ce am mâncat și am observat că la orele 11 și 17 mi-e iar foarte foame).



Am amestecat ochiometric: făină integrală de grâu, făină de hrișcă, câțiva mieji de semințe de floarea soarelui, un mix de la Solaris cu mei, mac, susan, semințe de in, câteva semințe de dovleac, sare, goji și apă cât să încheg acest amestec, apoi am pus pasta aceasta într-o tavă tapetată cu hârtie de copt și am dat la cuptor pentru aproximativ 30 de minute, cât să se usuce acești crackerși.

Nu-s chiar ca biscuiții cu ciocolată și unt și lapte, dar măcar știu că mănânc ceva mai sănătos și sunt curioasă să văd și cât de sățioși.

Apropos, ceva idei de gustări, dulciuri și alte ”chestiuni” ușor de făcut și sănătoase îmi puteți da și mie?

Cu drag,

Irina

Thursday, February 8, 2018

Ce cărţi am citit în 2017?


În anul ce a trecut, deşi am avut intenţia de a citi la fel de mult, poate şi mai mult ca în anii 2015 şi 2016, nu am reuşit să citesc decât 20 de titluri. Să vedem mai jos ce anume:


Photo by kazuend on Unsplash
  • Semnătura tuturor lucrurilor - Elisabeth Gilbert - o carte care m-a prins, cu multe pagini, cu un conţinut inedit, documentată foarte bine. Îmi era dor să citesc un roman. Cam prea explicită pentru gustul meu, cu anumite detalii sexuale, dar per total cartea e interesantă. 
  • Pentru legionari - Corneliu Zelea-Codreanu - mi-a plăcut mult cartea aceasta şi nu am putut-o lăsa din mână. Este de fapt jurnalul de câţiva ani a lui Corneliu Zelea-Codreanu şi nu am putut să nu am momente de "aha" peste "aha" în cele 2 zile cât am stat neîntrerupt s-o citesc. Aş numi-o o radiografie a situaţiei actuale a României din toate punctele de vedere, realizată vizionar cu aproape 100 de ani în urmă, de autor.
  • The portrait of Dorian Grey şi Persuasion - două cărticele subţiri, luate de la Biblioteca Judeţeană cu împrumut, în ideea să-mi mai exersez engleza. "The portrait of Dorian Grey" avea şi nişte ilustraţii drăguţe.
  • Akedia - Ieromonah Gabriel Bunge - am citit multe cărţi pe tema deprimării, depresiei, akediei cum i se zice în termeni ortodocşi, iar aceasta mi s-a părut cea mai bună din ce am citit până în prezent. "Adevărată <<moarte a sufletului şi a minţii>>, akedia este maladia singuraticilor, fie ei anahoreţi din deşertul egiptean sau indivizi izolaţi, înstrăinaţi şi masificaţi în deşertul impersonal al marilor oraşe contemporane. Cel care a descris pentru prima dată această cumplită boală a sufletului a fost avva Evagrie Ponticul. Cititorul interesat are la dispoziţie în acest volum atât principalele texte evagriene şi patristice despre akedie, cât şi superba lectură spirituală pe care o oferă părintele ieromonah Gabriel Bunge. Radiografie, diagnoză şi terapie impecabilă a maladiei mortale a omului modern, volumul de faţă (editat de patru ori în originalul german şi tradus deja în franceză şi italiană, bestsellerul eremitului din Roveredo Capriasca) oferă o veritabilă iniţiere în psihologia luptătoare a Părinţilor, o introspecţie nemiloasă dar şi terapeutic-binefăcătoare care scoate la lumină laşităţile şi dezerţiunile cotidiene de la adevăratul nostru destin de fiinţe teologice. "
  • Convorbiri pe pământ rusesc - schiarhimandrit Ioachim Parr - o carte destul de bună, îmi doream demult să citesc ceva scris de acest părinte (sau transcris, pentru că majoritatea cuvintelor din carte sunt reproduceri ale unor predici şi convorbiri), însă nu a avut efectul de "wow" pe care l-au avut anumite titluri de lectură ortodoxă, adică acele titluri la care sper şi vreau să mă întorc cândva.
  • Fragmente de epistole - Monahul Atanasie Ştefănescu - dacă tot ziceam mai sus de cărţile "wow", aceasta s-ar încadra aici. Conţinutul acestei cărticele este reprezentat de mici fragmente din corespondenţa doctorului Sandu Ştefănescu, supravieţuitor al închisorilor comuniste, apoi monah al mănăstirii Petru Vodă cu diverşi ucenici, rude, prieteni etc. E o carte... tonică, aşa am numit-o eu. Mi-a plăcut spiritul viu, ascuţit, inteligent şi practic al acestui părinte şi doctor. Sfaturi de viaţă, sfaturi de vieţuire creştină, sfaturi de tratamente naturiste... E o carte la care vreau să revin şi pe care o recomand oricui.
  • Sfinţii Petroniu şi Fevronia - o carte despre viaţa a doi sfinţi, ocrotitori ai familiei. O carte ok, dar cam wishful thinking pentru mine... dar la câtă credinţă am eu, atâtea rezultate :P.
  • Eşti ceea ce trăieşti - Diacon Adrian Sorin Mihalache - mi-am dorit mult cartea asta, pentru că ştiam un pic despre studiile pe care le întreprinde autorul şi îl ascultasem în cateva conferinţe. Cartea a fost însă o dezamăgire... Nu am putut-o înţelege deloc, chiar mă gândeam dacă nu cumva sunt extrase dintr-o lucrare de doctorat ceva... Am şi renunţat la ea după ce am citit aproximativ jumătate din totalul paginilor.
  • Troiţa mărturisitorului - Gherasim Rusu-Togan - o carte frumoasă, despre copilăria şi nu numai a autorului, trăită undeva pe lângă Sibiu. Despre obiceiurile locale, poveşti şi întâmplări ce au avut loc în perioada descrisă de autor... Însă atât de prost redactată, cu nişte greşeli inadmisibile, ce parcă îi luau din farmec...
  • Viitor cu cap de mort - Radu Cinamar - o carte uşor SF, dar care m-a prins. Cred, oarecum, în teoria conspiraţiei :)).
  • Claustrofobia - Andrea Perry - o carte de care am mai scris aici pe blog. O carte pe care am tot plimbat-o prin casă, am încercat s-o dau, ca apoi s-o citesc şi să-mi placă fantastic demult şi s-o pun apoi în raftul cu cărţile de psihologie la care aş vrea să revin la nevoie. Autoarea vorbeşte de toate formele de claustrofobie şi de toate formele de terapie, ea însăşi fiind o persoană care s-a vindecat de claustrofobie... A fost o carte pe care am simţit-o ca pe o mână întinsă spre mine, într-o lume care e complet paralelă cu tipul de frici, fobii pe care le pot trăi unii oameni din jurul lor.
  • Terapiile cognitive - Jean Cottraux - o carte care descrie toate tulburările care pot fi tratate prin terapia cognitiv-comportamentală, cu exemple, cu explicaţii ample etc. O carte utilă.
  • Micul prinţ - Antoine de Saint-Exupery - da, abia acum am citit-o cap-coadă. N-am fost aşa fascinată :D.
  • Ucenicul lui Hristos - Sotirios Crotos - o carte care ar fi scrisă după un manuscris găsit nu se ştie unde, în nu ştiu ce an, al unui vindecător (doctor) pe nume Sotirios Crotos, care a trăit în vremea lui Hristos şi i-ar fi fost ucenic. Acesta descrie timpurile care erau în vremea aceea şi cum ajunge el să fie ucenicul lui Hristos, apoi toate etapele până la crucificarea Mântuitorului. Mi-a plăcut foarte mult.
  • Nesfinţii sfinţi - Arhimandrit Tihon - o carte suuuuuuuuuper, mi-a plăcut aşa mult, că nu am putut s-o las din mână câteva zile. Autorul, un absolvent al Academiei de Arte şi Film (sper să fi reţinut bine), a secţiei de Regie, ajuns apoi monah, povesteşte despre diferite persoane mai deosebite pe care le-a întâlnit în mănăstirea sa şi nu numai. O carte captivantă, cu tot felul de detalii interesante.
  • Preţul vindecării - Dr.Floarea Damaschin - o carte la fel, foarte interesantă. Deşi tratează, în principal, ideea de post negru, doar cu apă, mai apar şi alte idei demne de luat în seamă. E o carte pe care o recomand celor interesaţi de sănătatea lor.
  • Despre frici şi credinţe - Lise Bourbeau - o carte mică, mai mult o broşură, care m-a pus pe gânduri. Poate o să parcă un pic SF paralela pe care o voi face. Autoarea spune la un moment dat că fricile noastre, cu cât le hrănim mai mult, ne gândim la ele, le alimentăm prin evitare, prin fuga de ceea ce ne provoacă frică, devin ca nişte entităţi vii care ne mănâncă din "energie", putere. Nu am putut să nu fac o paralelă cu ceea ce ortodoxia numeşte "duhurile răutăţii". Nu mai intru în detalii, să nu ziceţi că am luat-o pe arătură.
  • Noua ta viaţă începe când înţelegi că nu ai decât una - Raphaelle Giordano - o carte luată dintr-un impuls, într-o zi în care eram foarte demoralizată, pentru că rezonasem cu un fragment pe care l-am citit când am frunzărit-o în librărie. În afară de două-trei idei drăguţe, restul e text de umplut pagini. Destul de scumpă pentru conţinutul ei.
  • Cum să-ţi îmblânzeşti rebelul interior - Pauline Wallin - o carte interesantă, despre acel ceva din interiorul tău care te face să te porţi opus faţă de ceea ce ştii că ar fi bun, de folos pentru tine. Conţinutul nu era chiar nou pentru mine, deci nu ştiu dacă aş reciti-o.
Voi ce aţi citit interesant în 2017?

Cu drag, Irina

P.S. Mai jos sunt postările cu ce cărţi am citit între 2014 şi 2016:

Pericol de electrocutare!

Aș fi vrut să scriu pe blog despre un subiect mai vesel, sau plăcut, dar cum pe mai toate canalele media găsim mult conținut lipsit de subst...