Saturday, December 14, 2019

Gânduri pe puncte


  • Încep aceste gânduri cu unul legat tot de școală și de generațiile noi de copii. Am observat un fenomen. Elevii ai căror părinți au avut discuții acasă despre un anumit cadru didactic, într-o manieră înjositoare, vor avea, involuntar, un comportament ostil față de acel profesor. Mă gândesc că eu nu am terminat chiar așa de demult școala. În 2004, deci acum 15 ani, am absolvit liceul. În afară de faptul că părinții mei nu prea știau ce și cum despre profesorii mei, cel puțin la liceu, nu-mi amintesc ca ai mei să fi vorbit urât de vreun profesor de-al meu în prezența mea. În consecință, ei erau oameni cu autoritate în fața noastră și le datoram un minim de respect, oricât de simpatic sau antipatic ne era. În gimnaziu chiar am prins epoca cu bătaia... Din fericire eu nu am încasat-o niciodată de la profesorii mei și nici n-aș recomanda așa ceva în ziua de azi, ca metodă de educație la clasă, dar nici să dai ochii peste cap, ca elev, când un profesor vorbește cu tine nu mi se pare ok... Nu prea știu cum e în învățământul de stat, dar la privat se adaugă mereu și codița: eu plătesc, deci tu ar trebui să faci cam ce zic eu... 😁
  • Deși am citit extrem de puține cărți anul acesta, aș vrea să fac, la final de lună, sau la început de ianuarie, o listă cu cărțile citite în anul 2019.
  • Am răcit destul de urât, întâi m-a durut rău gâtul, apoi am avut nasul foarte înfundat și acum văd că a coborât spre plămâni răceala și tușesc. Vreau să recomand, cu această ocazie, un produs foarte bun pentru tuse, chiar are efect și liniștește orice tip de tuse: Calmotusin.
  • Citesc cartea "Iubirea care ne vindecă” - Boris Cyrulnik. O carte despre traume și cum se pot vindeca ele prin fenomenul numit reziliență, un concept dezvoltat de autor. Mi-au plăcut multe idei din carte... Fac aici o paranteză, pentru că au fost multe incidente în ultima vreme la școală. O mămică m-a acuzat că traumatizez elevii... La noi în școală, de doi ani, s-a pus ca regulă internă purtarea unei uniforme, uniformă care e parțial respectată. Mămica aceasta m-a sunat într-o zi și m-a ciufulit tare pe subiectul acesta, că de ce le fac zilnic observație dacă nu-s în uniformă, că nu mai vor să vină copiii ei la școală din cauza mea... Un alt elev mi-a spus că a fost traumatizat când de un Moș Nicolae a primit, pe lângă un cadou foarte scump, și o nuia. Cred că o traumă e să vii într-o zi de la școală și să-ți găsești fratele mai mic mort, întins pe pat, jelit de rude. Nu că-ți face un prof observație, sau că ai primit o nuia cadou. Închid paranteza, trebuia să scriu asta undeva😁. În carte scrie despre cum evreii care au supraviețuit holocaustului, într-o formă sau alta, au trăit toată viața în depresie și că doar cei care au găsit o cale de a lupta răului pe care l-au suferit au reușit să reziste în viață, să devină rezilienți. Victor Frankl, medic psihiatru, supraviețuitor al holocaustului, spunea în una din cărțile sale că omul poate supraviețui traumelor prin voința de sens. Tot pe această linie am citit o cărticică mică și minunată - ”Psihologia existențialistă și psihoterapia ortodoxă” - mitropolit Ierotheos Vlachos, o cărticică superbă care face o paralelă între teoria lui Frankl și ortodoxie. Concluzia e că un om care are un ”de ce” poate face față la orice ”ce” :).
  • După ce am scris aici despre senzația stranie din picioare, am aflat că exită chiar un sindrom numit ”sindromul picioarelor neliniștite” și se face de la oboseală, sau lipsă de fier. Eu am ceva probleme cu fierul, am talasemie minoră, adică-mi mor globulele roșii mai repede decât în mod normal, e boală genetică, pe care o am eu și soră-mea, via tata și văd că a descoperit-o și o verișoară la ea și la unul din copiii ei. Mie doctorița de familie nu mi-a recomandat să iau ceva, dar într-o discuție cu o mămică de la școală a spus că ei i s-a recomandat să ia toată viața, 10 zile pe lună, acid folic. A spus că vara se sufocă, e foarte sensibilă la căldură, chestie pe care o am și eu, iar din ce am mai citit, lipsa de acid folic poate duce la stări de oboseală și chiar depresie. În altă ordine de idei, am găsit la Walmark Fier complex, care are și acid folic și altele în compoziție și Zinc forte, bun pentru imunitate. Deși le iau de puține zile, nu m-a mai doborât oboseala și senzația de somn de la ora 20-21. Cu ocazia asta am descoperit Farmacia Tei din Vivo, unde m-am rătăcit la propriu :)).
  • Pe pagina blogului am postat ceva despre un schimb de cadouri numit SECRET SISTER. Dacă vrei ca de acest Crăciun să faci un cadou anonim și să primești la rândul tău unul, sau chiar mai multe, în funcție de câți răspund mesajului tău de SECRET SISTER, intră pe pagina de Facebook a blogului la acest link, lasă-mi un semn acolo și îți dau detaliile necesare. Eu m-am înscris prin linkul Cameliei, care a preluat jocul de pe pagina actriței Manuela Hărăbor, iar acesteia din urmă îi voi trimite eu cadoul... și mă bucur mult că am această șansă! 💚
Cam atât. Un week-end relaxant tuturor!

Cu prețuire,

Irina

Tuesday, December 10, 2019

Gânduri pe puncte

  • 10 decembrie, deja. Cineva de la școală mi-a zis să nu mă mai uit atât la ceasul de la mână. Cu toate astea, ma uimește repeziciunea cu care trece timpul!
  • La serviciu lucrurile sunt încă amestecate, au crescut atribuțiile, am vrut să fac lucrurile un pic diferit anul acesta școlar, unii au apreciat, alții nu. Ne confruntăm cu generații de copii din ce în ce mai agitate și mai neasculătotare. O vorbă românească spune că nu există babă frumoasă și copil cuminte, însă ceea ce văd mă pune puțin pe gânduri. Copii neascultători, cu părinți care-i privesc pe aceștia ca pe niște mici zei, părinți care iau de bun absolut orice zice un copilaș de 5-6 ani (nu e rău să-ți asculți copilul, dar cu să fie totuși trecut prin filtrul rațiunii adultului, copiii au tendița de a hiperboliza uneori), iar de aici multe scandaluri și nemulțumiri.
  • Zilele se succed între muncă, puține activități casnice și somn. La ora 21 sunt deja pe tărâmul viselor. Ceva mă obosește și nu realizez ce. La fel, ceva mă neliniștește și nu știu ce. Nu-s nici o secundă relaxată. Seara, când mă pun într-un final în pat, simt mușchii picioarelor cum se contractă parcă singuri, dar într-o manieră enervantă, ușor dureroasă...o tensiune dureroasă, o nevoie de a mișca picioarele...
  • Am fost la Jysk să iau niște cadouri. Am câteva persoane cărora vreau să le arăt aprecierea mea. Am luat de acolo doi îngerași din lut și o coroniță din crenguțe, ce are în mijloc un pahar în care se poate pune o lumânare. Teoretic ar trebui să mai iau încă două, poate și un mic dar fraților mei... Voi vedea. 
  • Am împodobit brăduțul. Primul an cu brad adevărat, mare, natural (la ghiveci), cu podoabe adevărate. Primul brad serios de când m-am mutat în acest apartament. 

  • Finanțe reduse la minim, încă cu datorii mari! A ajutat să țin evidența majorității cheltuielilor, poate la final de an trag linie să văd pe ce am cheltuit cel mai mult.
  • Realizez că starea mea de bine, de fericire, ține mult de mine, de valoarea pe care o dau eu vieții mele și a experienței/experiențelor mele de viață. Văd însă foarte diferit noțiunea de fericire acum. Cum văd multe altele, de fapt...
  • Peste 17 zile fac 35 de ani...
  • Am primit cadou de moș Nicolae, de la mama unei eleve, o sticlă Tupperware de 1L. Scrie și eco pe ea, nu știu ce înseamnă... O țin pe birou la muncă, vreau ca măcar 1L de apă să beau pe zi, cel puțin cât sunt la serviciu, luni-vineri.
  • Cred că voi lua mici atenții pentru cei dragi de la Oriflame, unde sunt reprezentant. E bine că e cu termen de plată 30 de zile, deci voi achita luna viitoare, la următorul salariu... Plus că am discount destul de mare din valoarea lor...
  • De pe 20 decembrie vom avea și noi vacanță, până pe 13.01.2020, când revenim la lucru. Suntem cumva forțați să ne luăm cu toții concediu, pentru că nu vor mai da căldură în clădire în această perioadă și să stai la un calorifer electric...e imposibil! Nu-ți mai iese frigul din oase decât la vară, în iunie! :))
  • Am profitat de reducerea de 50% de pe Elefant și am luat 3 titluri noi, care-s destul de scumpe la preț întreg (deci am făcut o afacere bună :)), pe care sper să le citesc în aceste 3 săptămâni.
  • Mă bucură să scriu pe blog, deci inteționez să revin curând!

Wednesday, December 4, 2019

Productivitate și sănătate

În ultima vreme se ramifică în viața mea două direcții: una privind productivitatea și gestionarea timpului, atât la serviciu, cât și acasă și una privind sănătatea trupească. O iau în ordine inversă:

Sănătatea trupească

Recent mi-am făcut o analiză de intoleranță la alimente. Mi-a ieșit, cu surprindere, o intoleranță scăzută/medie la o serie de alimente (la unele scăzută, la altele medie). M-am gândit deci să testez și câteva schimbări în viața mea, prin eliminarea acestor alimente, pentru o vreme, pentru a vedea cum mă simt și dacă scap de burta de gravidă în 7 luni, care nu sunt :P. Mi-a ieșit intoleranță scăzută la: aditivi și conservanți, arome artificiale, fructoză și glucoză, lactoză, zahăr alb, făină albă, grâu, porumb, produse derivate din lapte, brânză, parmezan, iaurt, ardei, smochine, crustacee, macrou, scoici și medie la: mărar, cafea, mere, brânza de oaie, roșii, făină integrală și zahăr de trestie.

Din lista de 99 de alimente la care am făcut analiza (aceasta a fost făcută cu un aparat, la un deget, și a costat 80 lei, există și una care se face la sânge, la peste 200 de alimente, dar costă cam 1000 lei, dacă nu mai mult) mi-a reieșit că nu am nici o problemă cu următoarele alimente: portocale, banane, lămâie, madarine, pere, piersici, prune, struguri, castane, migdale, alune, nuci, soia, cacao, ceai (teină), leguminoase, scrumbrie, anghilă, pește marin carnivor, merluciu, plătică, somon, sardine, calcan, ton, păstrăv, sparanghel, anghinare, morcov, varză, castravete, cicoare, ciuperci, lăptuci, vânătă, cartof, spanac, ridiche, dovlecel, vin alb/roșu, miere, zaharină, usturoi, ceapă, țelină, margarină, carne conservată, vițel, oaie, pui, porc, curcan, ouă, vită, ovăz, mei, orz, orez, orez integral, cub de supă, drojdie de bere, drojdie chimică, ulei de arahide/măsline/floarea soarelui/semințe diverse, piper, sare marină și rafinată, untură, caise, ananas.

Am să profit de faptul că e și post acum, pentru a mânca mai multe fructe proaspete, cel puțin din cele din lista de mai sus, salate, combinații din cele permise mai sus... Cu cafeaua însă e durere mare, e una din marile mele plăceri. Cel mai frumos moment dintr-o zi de muncă este când ajung la școală și iau prima gură de cafea fierbinte, care mă așteaptă deja pe birou. Oricât mă străduiesc eu să trec pe ceaiuri, nimic nu are efectul acelei prime guri de cafea fierbinte dintr-o zi. Vom vedea ce și cum!

Cât privește mișcarea...am tot zis să reiau mersul la sală, sau să mai urc pe bicicleta eliptică pe care am cumpărat-o acum 2 ani, sau să merg mai mult pe jos. Singura formă de mișcare a fost să mai iau din când în când autobuzul spre muncă, până la stație fiind ceva distanță de parcurs pe jos. Îmi aduc aminte de primul an de masterat, când am stat cam un semestru la un cămin care era foarte departe de stația de metrou. Mersul pe jos, zilnic, dus-întors de la/spre facultate era o formă fantastică de mișcare, pe vremea aceea fiind foarte subțirică (deși chiar și atunci mă vedeam distorsionat și eram mereu dezamăgită de numărul de kilograme de pe cântar, deși arăta cu 10-15 kg mai puțin față de ce am acum...).

Până una, alta, cred că mi-ar fi de folos o oareșce planificare a meselor, cum văd că are Irina pe blog, să fac mai multă mișcare într-o formă, sau alta și să port ca un vinovat care merită pedepsit, pentru zilele, lunile și anii de indulgență în ale dulciurilor și cocăturilor, lenjerie modelatoare (mi-am luat deja două din cele ce se regăsesc acolo pe site, deși le văd ca pe elemente de tortură :)), ca să nu fiu nevoită să-mi schimb chiar toată garderoba...

Productivitate

Corelat sau nu cu cele scrise mai sus, în ultima vreme am fost extrem de obosită. Mereu, la trecerea de la un anotimp la altul, la trecerea la ora de iarnă și nu numai, sunt foarte obosită în timpul zilei, iar seara adorm foarte devreme, am avut și seri în care la ora 20 eram deja pe tărâmul viselor. În starea aceasta de lâncezire, am amânat multe lucruri și pe acasă și în special la serviciu. Fiecare zi vine cu treaba ei de rezolvat, iar când amâni un lucru, nu faci decât să-ți aglomerezi o viitoare altă zi, când vei avea treaba de pe ziua respectivă de făcut, plus lucrurile pe care le-ai amânat până în acel punct.

Din acest motiv vreau să recitesc un pic articolele de pe blogul meu, în care am tot tratat această temă  a gestionării timpului și a productivității și să văd ce poate fi folosit pentru a reuși să fac cele ce trebuiesc făcute, dar și cele pe care îmi doresc să le fac.

Până una alta vă fac o recomandare: ceaiul de la Fares cu căpșuni și fragi. L-am descoperit recent și mă bucur de el. Are în compoziție, pe lângă căpșuni și fragi și flori de hibiscus, măceşe, aronia, mere, zmeură, cireşe, coji de portocale. Delicios și răcoritor.



Cele bune,

Irina

Sunday, December 1, 2019

La mulți ani, români!

La mulți ani, dragi români!

Ca o coincidență, sau nu, aleg azi să revin pe blog. De ce? Mi-e dor să scriu, mi-e dor să-mi pun gândurile într-o formă scrisă. Plus de asta, acest locușor reprezintă ultimii 7 ani din viața mea, cu ideile acestor ani, cu transformările acestei perioade... e un proiect în care am investit și e păcat să renunț la el.

Anul 2019 a fost (este încă) un an interesant, cu schimbări profunde. Mă aflu într-un loc în care nu mă așteptam să fiu și sunt deschisă pentru tot ce va mai veni de acum înainte. Au fost și încercări și vor mai fi, nu fug de ele, dar sunt și vor fi și lucruri bune și le aștept și pe ele. Nu pentru că le merit, ci pentru că le pot experimenta și le doresc în viața mea.

După o perioadă de ”cădere” liberă de aproape două luni, am ieșit la liman ușor mai întărită, cu mai multă poftă de viață și cu o dorință și mai mare de a fi și a face. Sunt recunoscătoare pentru fiecare zi nouă pe care o am, privesc un nou răsărit ca o sumă de secunde în care pot da slavă lui Dumnezeu pentru viață, pentru miile de oportunități de a face binele, de a fi o luminiță în lume, de a fi de folos altora.

Nu mă lungesc acum, dar voi reveni zilele acestea.

Las și o melodie a unei trupe care-mi place mult - Subcarpați.


Wednesday, July 3, 2019

Buretele konjac pentru curățarea tenului

Ca să mai schimb un pic registrul pe aici pe blog, mă gândeam zilele acestea să scriu despre o găselniță tare faină din sectorul cosmeticale, pe care am descoperit-o de puțină vreme. Despre ce este vorba? Despre buretele din fibre naturale din planta numită konjac, care ajută la curățarea tenului.


Rolul acestui burețel este de exfoliere/curățare a tenului, redându-i acestuia aspectul luminos și catifelat. Deși la o primă vedere acest burețel seamănă cu o piatră ponce, fiind destul de dur și abraziv, odată umezit cu apă el devine moale, cu o textură catifelată și delicată, ce nu face rău pielii.

Acest burețel 100% natural este realizat din rădăcina poroasă a unei plante numită Konjac, originară de prin părțile Asiei. Această plantă/rădăcină de plantă conține numeroase minerale benefice pielii, precum cuprul, zincul, fierul, magneziul, dar și surse importante de vitamina C, cu rol de antioxidant.

El are ca scop exfolierea și curățarea pielii de impurității sau machiaj. Poate fi folosit zilnic, dar este recomandat să nu fie utilizat mai mult de o lună de zile.

Buretele konjac se regăsește în diferite culori, în funcție de ingredientele active ce le are în compoziția sa: cel gri închis este îmbogățit cu cărbune activ, cel verde cu ceai verde sau argilă verde, cel alb cu argilă Kaolin, cel roșu cu argilă roșie.

Buretele konjac mai are și marele atu că este 100% biodegradabil, pentru cei ce vor să facă un mic bine planetei care ne găzduiește.

Eu l-am achiziționat de la firma de cosmetice Oriflame, al cărui reprezentat sunt și de unde îmi cumpăr majoritatea produselor cosmetice. Pe site-ul acestora găsim următoarele informații:

Burete din fibre konjac 100% naturale, cu o textură poroasă atunci când este înmuiat în apă caldă. Poate fi folosit ca atare sau împreună cu produsul de curăţare preferat, pentru a purifica în profunzime şi a exfolia delicat pielea. Potrivit pentru faţă şi corp, pentru toate tipurile de piele. Cu şnur din bumbac pentru o uscare igienică.

Tot în oferta Oriflame găsim și un burete clasic, alb, la 14.99 lei, dar și unul verde la prețul de 19.99.

Fotografii produs: site-ul Oriflame.ro

Tuesday, January 1, 2019

Ce cărţi am citit în 2018?

Anul acesta am zis să scriu mai din scurt despre titlurile lectuare în anul 2018, ca să am timp sa povestesc mai în detaliu despre cele care au produs un efect deosebit asupra mea. Când tragi linie la final de an şi vezi ce ai citit, parcă nu mai ai acelaşi imbold de a spune cât de frumoasă a fost o carte, ca atunci când ai dat ultima filă din acel titlu (a se vedea treaba asta pe parcursul acestui articol...spre final n-am mai avut avânt să zic mai în detaliu ce şi cum despre cartea citită :)).

Photo by freestocks.org on Unsplash

Ce am citit în 2018, cu ce am început?
  • Cum să fii fericită în dragoste şi în căsătorie - Valentina Moskalenko. Trecerea din 2017 spre 2018 m-a găsit citind acest titlu. Ştiţi, poate, că în 2016 am citit o carte care se numea "Divorţul - Cum îl depăşim, Cum îl preîntâmpinăm" şi spuneam atunci că e o carte căreia i s-ar potrivi alt titlul, pentru că e o carte utilă şi celor nedivorţaţi sau nici măcar căsătoriţi. Aşa e şi cartea aceasta. Autoarea, un psihiatru şi psihoterapeut de renume din Rusia, dă o serie de sfaturi despre cum să te pui pe tine în ordine înainte de a pretinde imposibilul de la un alt om, sau de la o relaţie
  • Viaţa părintelui Gheorghe Calciu. De părintele Gheorghe Calciu eu ştiu din 2008, când am găsit documentarul numit "Beyond Gulag". Ani mai târziu aveam să aflu despre supravieţuitorii închisorilor comuniste, despre ororile ce au avut loc în închisoarea de la Piteşi etc. În 2016 am văzut şi documentarul "7 cuvinte", după ce am primit DVD-ul de la Diana. Cartea aceasta se citeşte cu lacrimile brăzdându-ţi obrazul şi am să vă las şi pe voi să descoperiţi de ce zic asta.
  • Mireasma sfinţeniei - Constantina Palmer. Ştiam de cartea aceasta de multă vreme, m-am tot învârtit în jurul ei pe vremea când lucram la librărie, dar nu am simţit s-o cumpăr. În februarie, când am făcut o viroză urâtă, am avut un imbold să cumpăr anume titlul acesta, simţeam nevoia de a citi ceva care să mă repună pe picioare, sufleteşte vorbind. Cartea asta am devorat-o în două zile şi a avut un impact aşa mare asupra mea, dpdv sufletesc, încât am înţeles nişte lucruri cu care m-am frământat mult, de ceva vreme îndelungată. Autoarea, convertită la ortodoxie, studentă cu soţul ei la Facultatea de Teologie din Tesalonic, petrece timpul liber la o mănăstire de maici din zonă, dar nu dă numele. Cartea este de fapt o sumă de mici povestioare din interiorul mănăstirii. 
  • Paşi spre însănătoşire. Scoală-te şi umblă! Konstantin V. Zorin. Un titlu pe care l-am citit în drum spre Instanbul şi un pic la întoarcere. Nu-mi amintesc foarte multe detalii din ea, dar mi-au atras atenţia nişte pasaje în care vorbeşte de dependenţe şi de legătura lor cu diferite probleme de ordin emoţional şi ce să faci propriu-zis când o problemă de ordin emoţional te face să acţionezi într-un mod nedorit (atât de rar întâlnitele sfaturi lămuritoare şi practice de a rezolva o problemă, aici sunt de găsit!)
  • Calea spre tine însuţi - Pr. Haralambos Papadopulos. O cărticică mică, uşor de citit, scrisă onest, de un om care cel mai probabil a trecut prin introspecţia propriului suflet şi a propriilor neputinţe, sau poate că a scris strict din experienţa duhovnicească, a doctorului de suflete. Rânduri oneste, rânduri despre adevărata realitate sufletească a omului contemporan, sătul de formule predefinite şi de teorii greu de pus în practică. Un titlu care cheamă încă o dată la o legătură onestă şi directă cu Dumnezeu.
  • Ce faci când nu mai vrei să trăieşti - Dmitry Semenik. Un titlu foarte bun pe care l-am citit la vremea potrivită. Prima parte a cărţii e despre sinucigaşi, despre cei ce au supravieţuit acestui gest, apoi restul cărţii e despe sensul vieţii. E o carte bună, utilă, un "self-help" ortodox.
  • Cât suporţi adevărul? - Grigoris Vasiliadis. O carte pe care aş număra-o printre marile descoperiri pe anul acesta. Am primit-o cadou de la o fostă colegă de la job, psiholog de profesie. E o carte pentru care îţi trebuie multă onestitate să o poţi primi, să poţi digera informaţia din ea şi s-o laşi să aibă ecou şi în tine. Pentru un om care nu se minte şi nu-şi îmbracă existenţa în valuri dulcege de explicaţii care să atenueze realitatea, cartea îi poate aduce cel mult completări, concluzii şi viziuni noi. Pentru ceilalţi, poate fi o carte deranjată, supărătoare, sau revelatoare. Depinde în ce moment al vieţii eşti şi cât de mult îţi doreşti să lucrezi cu viaţa ta lăuntrică. Ca structură, cartea are mici reflecții pe diferite subiecte, nu are un cuprins pe capitole. O recomand!
  • 3 dinți din față - Marin Sorescu - am reciti-o a2a oară. Simțeam nevoia unei lecturi cursive, fără să mă solicite prea mult, fără să mă mai indetific ce conţinutul cărţii.
  • Traumă și memorie - Dr. Peter A. Levine  
  • Treceri nevăzute - vol. 2 - preot Andreas Konanos
  • Iubirea ca o țeapă - mic ghid de reușită în amor - Alan Cohn
  • Cele 5 răni care ne împiedică să fim noi înșine - Lise Bourbeau
  • Eliberează artistul din tine - Julia Cameron
Anul acesta am citit mult mai puţin, comparativ cu anii anteriori, dar am citit puţin şi bun... Las mai jos şi cărţile citite în anii anteriori:


Voi ce aţi citit bun şi folositor în acest an? Aştept recomandări!

Cu drag,

Irina

Saturday, March 3, 2018

Cum devenim magicieni? - Punerea în acord a propriei voi cu voia lui Dumnezeu




3. Punerea în acord a propriei voi cu voia lui Dumnezeu
  • Acesta va fi punctul cel mai greu pentru majoritatea cititorilor, însă ar fi incorect să-l evităm şi reţeta "magiei" bune nu ar fi scoasă la lumină.
  • Lumea aceasta este doar aparent haotică şi (...) nimic nu este întâmplător. De fapt, toată natura, întreaga omenire şi fecare om în parte trăieşte potrivit anumitor legi. Cea mai generală şi mai clară lege este legea binelui sufletului omenesc.
  • Ca să ai succes în ocupaţia ta nu trebuie să o consideri cel mai important lucru din viaţă, trebuie să ţii minte că există ceva mai important: propriul suflet.
  • Atunci când omul îşi organizează viaţa în acest fel, evitând autoamăgirea şi căutând binele sufletului său şi implinirea voii lui Dumnezeu, viaţa lui încetează să mai fie o rătăcire printr-o pădure întunecoasă. Au loc tot mai rar îndoieli şi greşeli mari; cu sufletul limpede şi cu convingere, merge din succes în succes, din realizare în realizare. Din exterior, poate părea magie, dar respectvul ştie că acestea sunt doar "roade colaterale". Atenţi lui este orientată în principal spre ceea ce e înlăuntrul său...

Gânduri pe puncte

Încep aceste gânduri cu unul legat tot de școală și de generațiile noi de copii. Am observat un fenomen. Elevii ai căror părinți au avut d...