Anul acesta am dat și examenul de definitivare în învățământ

    Dacă anul trecut am intrat în hora examenelor pe care cadrele didactice din învățământul preuniversitar le dau, ca să-și găsească și ei un locușor în sistem și v-am povestit aici despre examenul de titularizare, anul acesta am mers mai departe cu un alt examen, cel de definitivat.

    După cum știți unii dintre voi, în anul 2020 am demisionat din domeniul privat, ca în toamna anului 2021 să intru în sistemul de învățământ de stat. Tot după cum poate mai țineți minte unii dintre voi, studiile mele universitare au fost în domeniul pedagogiei, deci aveam și modulul psihopedagogic nivelul 1 obținut în 2008. Ca să pot intra pe domeniul meu n-a lipsit decât momentul potrivit pentru acest pas, puțin ”noroc” și determinarea necesară pentru a susține propriu-zis examenele care te ajută să devii profesor.

    În octombrie 2022, hotărâtă fiind și sfătuită de câteva colege, mi-am depus dosarul pentru examenul de definitivat. Long story short, în decembrie am susținut prima inspecție de specialitate, care presupune ca un metodist, în cazul meu doamna inspector de specialitate, să-ți intre la 4 clase diferite, câte una pe fiecare nivel de învățământ și să observe cum te descurci la modul practic ca profesor. Pentru fiecare clasă a trebui să fac câte un proiect de lecție cu lecția de zi. În februarie am susținut a doua inspecție de specialitate, la care am primit asistența la clasă din nou a doamnei inspector pe arte, de această dată fiindu-mi notat și un portofoliu care trebuia să conțină 10 planuri de lecție, plus alte documente specifice domeniului nostru. Pe data de 19 iulie am susținut și proba scrisă, pentru care am învățat cam 3 săptămâni, la fel ca și anul trecut, la titularizare. Dacă anul trecut am luat 8.25 la proba scrisă la titularizare, anul acesta, cu gândurile bune ale mai multor oameni și îngăduința lui Dumnezeu care m-a luminat și m-a ajutat să învăț ce era necesar, am luat 9.50.

  Nota necesară de promovare a examenului de definitivat era de 8 și se făcea media cu cele 3 note obținute la inspecții și portofoliu, deci în cazul meu, având 3 note de 10(la cele două inspecții și la portofoliu) era necesar să iau 7.15 la proba scrisă. Când am ajuns acasă, după examen și mi-am făcut o apreciere a ceea ce am scris conform baremului, nota pe care preconizam să o iau era chiar 9.50, dar, chiar și acum am zis că nu, cine știe cine o corectează și consideră că am scris greșit și mă rugam în sinea mea măcar acel 7.15 să-l iau, să nu fie necesar să mai trec iar prin consumul care l-a presupus pregătirea pentru examen, inspecțiile, gândurile făcute, permutările ca să iasă toate cele bine și așa mai departe... (stresul a fost crunt, nici nu vreau să-mi mai amintesc tot ce a fost neplăcut în tot acest interval, nota la proba scrisă a șters acest vis urât) :(

  Concluzia mea personală este că aceste examene au însemnat pentru mine mai mult decât niște examene, mai mult decât o stabilire a mea într-un loc, mai mult decât o evaluare a ceea ce știu sau nu, ci au fost niște examene care să mă scoată dintr-un anumit tip de gândire personală și să mă pună în fața unuia nou. Aceste examene, în special cel de anul acesta, care avea și are niște mize mai mari decât cel de anul trecut, au scos din mine ce a fost mai bun și mi-au demonstrat vădit, mai puternic că POT. 

Gânduri bune,

Irina