Gradina si altele

Timpul trece cu repeziciune, iar eu traiesc din plin acest lucru. Cred ca fara o planificare riguroasa nu se poate face mare lucru. Teoretic suna bine, dar practica lasa de dorit. In ceea ce ma priveste as avea mare nevoie sa imi fac un program, deoarece am talentul de a amana lucrurile la infinit. Imi amintesc cum in timpul scolii invatam pe ultima suta de metri, sau faceam un referat la fel. In rarele ocazii cand faceam mai din timp ceva, rezultatul era mult mai bun. Dar asta e un subiect la care voi mai reveni aici pe blog, am in plan sa scriu ce idei gasesc in materie de planificare.

M-am legat un pic de timpul care se scurge cu repeziciune ca sa motivez faptul ca desi am vrut sa mai scriu ieri o noua postare, doar am inceput-o, apoi am rescris-o, ca in final sa nu mai public nimic. Sper sa revin asupra ei.

Ieri a fost o zi cat de cat mai productiva. Am stat mai putin la calculator, am facut ordine prin casa si am gatit pentru prima oara urizici. Desi sunt pro mancat sanatos si imi plac verdeturile mult (spre exemplu spanacul e printre preferatele mele), urzicile acestea n-am putut sa le mananc cu nici un chip, mi s-au parut extrem de gretoase...

Tot ieri am inceput sa plantez in gradina din semintele cumparate si din arpagic. M-am bucurat ca am lucrat cam vreo doua ore jumate, iar seara am adormit mai usor. Am in plan sa plantez pe langa gard si zid plante agatatoare (mazare, fasole, dovlecei, castraveti si zorele), iar in centru sa pun diferite legume. Familia mi-a imprejmuit o parte din curtea care o avem si a rezultat o gradina suficient de mare, dar asimetrica, plus ca pe aceasta portiune se afla si copacii care ii avem in curte. In zona unde gradina se ingusteaza vreau sa pun flori. Deja am pus seminte de craite si inca un soi necunoscut in niste mini-sere improvizate din bidoane vechi, iar direct in pamant voi pune seminte de levantica, garofite, inca un soi necunoscut si niste albastrele primite din Anglia.

Sunt tare curioasa de rezultat si sper sa nu ma descurajez in fata esecurilor. Desi abia au inflorit cativa copacei, iar unii au si cateva frunzulite eu m-am si ingrijorat la gandul la cele doua pacoste cu care ne luptam de multi ani: foarte multi melci si omizile care anul trecut, spre exemplu, au mancat aproape tot ce era verde in cartier... Eu as vrea sa previn inmultirea lor prin niste metode naturale (stropiri cu ceai de urzica, coada calului, etc.) cum am vazut la doamna Vasi pe blog, dar tata are in plan sa ia ceva toxic pentru stropire... Vedem, poate cad la o invoiala si jumate facem ca mine, jumate ca el.

Aseara nu am mai apucat sa fac poze, deoarece se intunecase, iar azi vad ca ploua. Poate dupa-amiaza va iesi soarele si voi face cateva poze, pe care le voi atasa acestei postari.

Numai bine!