Monday, February 11, 2019

Acum...11.02.19


Experimentez...
...zile și mai încărcate decât de fel. Claritate în unele aspecte. Blogul și atelierele cu copiii sunt lucrurile care mă motivează foarte mult în acest moment. Sunt două lucruri de care mi-e drag să le fac. Ba experimentez și minunea de a îmi face plăcere să merg la sală :)). Am slăbit un pic, mai e mult până unde vreau să ajung, dar marele bonus, de la o zi la alta, e starea mentală pe care mi-o oferă mișcarea. Aș merge mai mult și pe jos, dacă n-aș fi prinsă în numeroase drumuri, în direcții diferite, după muncă.

Ma uit la/ascult...
...radio Magic Fm. Sâmbătă am fost la film la cinema. Glass...nu mi-a plăcut.

Mă bucur să...
...fi trecut din teorie în practică. E greu, frica e palpabilă, vie, însă e locul în care eu pot transforma ceva. Important e să faci, mai mult decât gândești și teoretizezi.

Fac...
...n-am mai meșterit nimic, dar am în plan alte mici proiecte creative.

Scriu...
...aici pe blog şi in jurnalul pe puncte.

Pot...
...să înfrunt tot ce mă sperie. Cu Dumnezeu alături de tine, în mintea ta, în inima ta, în gândurile, deciziile, alegerile, acțiunile, năzuițele tale, toate sunt posibile, sau ușoare, sau măcar abordabile.

Planific...
...următoarele săptămâni, zile...

Visez...
...să fie bine, să învingă inima(partea afectivă), nu mintea(gândurile).

Beau...
...apă multă, ceai mult, suc de fructe, strecurate și vreo 2 cappucino în săptămâna trecută. Regret că am depășit pragul în care nu-mi mai plăcea cafeaua și era un moment propice să renunț la ea. Acum sunt iar fan.

Mă simt...
...prinsă într-un mix de sentimente noi, care parcă-s anihilate de mintea mea...

Mă gândesc...
...că totul e o alegere. Că deseori relațiile dintre noi pot fi îmbunătățite prin acceptare. Că omul ideal pe care-l aștept eu în imaginația mea, nu există. Că și eu mai am mult până departe :).

Cărţi pe noptieră...
...carțile de rugăciune, Noul Testament... ;) Aseară mă gândeam că e o lectură bună înainte de somn, de pe urma căreia aș avea mai mult folos...

Gătesc...
...absolut nimic...Am tot mâncat frugal, ceva brânză, legume, seara, la prânz mâncăm la job.

La voi cum a fost săptămâna ce a trecut?

7 comments:

  1. Asta e marea provocare - să pui în practică ceea ce ştii. Vorba aceea: ştii...şi la ce te ajută că ştii?! Practica e cheia pentru unii.

    Săptămâna trecută, pentru noi, a fost un pic dificil. Sper să ne intrăm în ritm.

    ReplyDelete
    Replies
    1. Da, uneori teoria poate ramane doar...teorie!

      Succes sa va repuneti pe drum si voi!

      Delete
  2. "Mă gândesc...
    ...că totul e o alegere. Că deseori relațiile dintre noi pot fi îmbunătățite prin acceptare. Că omul ideal pe care-l aștept eu în imaginația mea, nu există. Că și eu mai am mult până departe :)."

    Așa să îți imaginezi că eu nu mai sunt cea de acum 10 ani, iar Dan nu mai e omul de acum 10 ani. Intuiția ta e bună. Și dacă atunci când intervine "dezamăgirea" în cuplu, tu te întorci spre tine și cauți cu adevărat, vei găsi că în orice tipar greșit, tu ai contribuit cu 50%, fie chiar prin faptul că ai fost enabler, că ai tăcut, fie că nu ai ascultat, ca nu ai fost empatic, că ai fost insensibil etc...

    Într-un cuplu ideal nu ar exista creștere, pentru că nu ar exista provocare. Și căsnicia e locul de creștere, nu numai de bălăcire în fanteziile noastre a la filme americane... Asta o sunat a sfat pentru mine cea de acum 10 ani :)))

    Părintele Arsenie când era tânăr s-a dus în Sf. Munte Athos și a căutat cel mai aspru duhovnic să stea sub ascultarea lui, pentru ca știa că numai în greutăți creștem și ne depășim limitele gândirii, putinței fizice și a credinței...

    Un părinte spunea că dacă e bețiv, zgârcit sau gelos să nu te căsătorești cu el, dar că ceilalți sunt material bun de căsătorie cu potenȚial să mai lucreze Dumnezeu ceva la sufletul lor :)

    Scuze de polologhia mea... Dar ca și concluzie... eu cea de acum nu m-aș putea îndrăgosti de Dan cel de acum 10 ani. Dar Diana de acum îl iubește pe Dan cel de acum. :) E bine să găsești un om bun și imperfect alături de care să merite să suferi și să crești. Eu când văd tineri frumoși și naivi căsătorindu-se simt un pic de milă pentru ce urmează să tragă, dar înțeleg că resistence builds muscle, e nevoie de acest greu, de această caznă ca să creștem.

    ReplyDelete
    Replies
    1. Diana, iti multumesc mult pt.gandurile tale, sunt binevenite! O sa le recitesc.

      Sa stii ca majoritatea care au "n" ani de casatorie in spate, au zis ca s-ar gandi de doua ori daca sa mai faca pasul acesta, daca s-ar casatori asa de tineri, daca, daca, daca...

      Insa si sa ramai singur nu e ok, esti vazut ca un paria, ca un om caruia ii lipseste "ceva"...

      Delete
  3. This comment has been removed by the author.

    ReplyDelete
    Replies
    1. Cred, subiliniez cred, ca nu stiu concret si practic, ca atunci cand se pleaca in 2 pe calea casniciei, iubirea din acele momente nu mai e aceeasi cu ce devine ea in timp, sau in ce se transforma. Si am vazut multe transformai pur si simplu urate, in care celalalt devine o povoara teribila si un element care te trage in jos. Si stiu multi oameni din Biserica, care sfatuiesc ca mai bine ramai singur :). Iar daca in sanul familiei crestine nu poti da un sens mai inalt casatoriei, de ce sa mai faci pasul?

      Pentru Dumnezeu nu e nimeni un paria, insa pentru societate apari ca un hibrid, ca un cineva caruia ii lipseste ceva, daca a la long nu-ti intemeiezi o familie, sau si mai rau de atat: nu ai si tu macar o relatie de cuplu (prieten/iubit), oare esti pe invers??? Repet: spun lucrurile astea bazate pe experienta mea de viata :)).

      Delete
  4. Dacă ai și copii și ești și singură e și mai rău. Ești de-a dreptul stigmatizată. Eu așa mă simt.
    Cu mintea de acum preferam să nu mă căsătoresc, eram mai bine singură.
    Zicea cineva mai sus să nu extrapolăm... Ei na, și eu aș fi băgat mâna în foc pt. el... E vina mea? Peste 50%? Mă abțin din respect pt. blogul tău.

    ReplyDelete

Am supraviețuit primei săptămâni de școala

 Am supraviețuit primei săptămâni de școală, ura! :) A trecut cu repeziciune și emoții și prima săptămână de școală. Revederea cu elevii a f...