Care e treaba cu jurnalul pe puncte (bullet journal)?

Colega şi prietena mea Andreea, când a auzit că merg pe al patrulea an în care ţin jurnalul pe puncte, mi-a lansat provocarea să vorbesc unor tineri voluntari din cadrul asociaţiei în care ea lucrează, să le prezint această metodă de organizare. Am zis da şi cu câteva zile înainte de a ajunge la locul stabilit, am pus cap la cap câteva informaţii, altele decât cele despre care am mai scris aici (experienţa mea cu jurnalul pe puncte) şi aici (jurnalul pe puncte - generalităţi), pe blog. Aşadar, vă împărtăşesc şi vouă, cititorilor mei, câteva aspecte noi privind jurnălitul pe puncte (bullet journal).

Ce este bullet journal/jurnalul pe puncte?

•Jurnalul pe puncte este o metodă de organizare dezvoltată de Ryder Caroll – un scriitor şi un grafic designer din SUA diagnosticat în copilărie cu un deficit de atenţie

•Un jurnal în alb care găzduieşte o combinaţie de diferite elemente cum ar fi un index, o planificare lunară, o planificare zilnică, colecţii, planificări viitoare etc.

•O planificare a viitorului, o evidenţă a trecutului şi un ajutor pentru viaţa de zi cu zi

•Pentru a ţine un bujo tot ce vă trebuie e o agendă şi un instrument de scris. Cu toate astea un bujo ar trebui să fie o metodă care să vă încânte şi să vă facă plăcere, aşa că puteţi folosi orice credeţi că ar înfrumuseţa acest instrument de organizare

Ce conţine un jurnal pe puncte?

1.INDEX-ul

Primele 3 pagini din jurnal alocaţi-le acestui capitol. Indexul va fi o evidenţă a paginilor din    

jurnal.Numerotarea se va face de la 1...până la ultima filă. In index vei trece ce este alocat fiecărei

pagini (ex.paginile 10-12 planificarea săptămânală din luna februarie, pagina 30 colecţia “cărţi de citit” etc.

Indexul are rolul de a uşura căutarea în jurnal, de a ţine o evidenţă a conţinutului.

2. PLANIFICAREA VIITOARE (FUTURE LOG)

•Pagina de “future log”-planificare viitoare/anticipată este locul în care îţi notezi în avans tot ce ai de

rezolvat în viitorul apropiat: programări medicale, examene, vizite, călătorii etc.

•Această planificare te va ajuta să nu mai fi luat prin surprindere de programarea la stomatolog, sau

de un termen limită în care trebuia să predai o lucrare şi de care ai uitat.

•În acest punct trebuie să te decizi pe ce perioadă în avans vrei să faci planificarea. În mod normal

această planificare poate fi făcute în avans pe 3, 6, 12 luni.

•Când te-ai decis asupra căror luni în avans vrei să fii atent, împarte-ţi paginile în secţiuni egale

pentru fiecare lună în parte. Spre ex., dacă vrei să-ţi faci planificarea viitoare pe 6 luni, împarte 2

pagini în 3 secţiuni fiecare. Când îţi programezi un eveniment important, o vizită la medic spre ex.,

întoarce-te la acest “future log”-planificare viitoare şi notează-o. Astfel nu mai pierzi informaţii

importante pentru viitorul apropiat.

3.PLANIFICARE LUNARĂ

•Planificarea lunară este o pagină sau două din jurnal în care poţi avea o imagine de ansamblu asupra

lunii curente. Această planificare poate fi diferită, după gustul fiecăruia. Poţi s-o faci ca o listă, ca un

calendar, pe verticală, pe orizontală etc.

•Poţi trece aici obiectivele pe care le ai în vedere pe luna respectivă, sau nu.

4.PLANIFICAREA SĂPTĂMÂNALĂ

•Planificarea săptămânală este legătura dintre planificarea lunară şi cea zilnică.  Are acelaşi rol ca

planificarea lunară, doar că o faci săptămânal.

•Poţi planifica următoarele 7 zile în detaliu: orar/program/întâlniri/termene limită/ţeluri/obiective sau

orice altă informaţie pe care vrei să o adaugi. Această planificare poate lua locul celei lunare sau celei

zilnice.

5.PLANIFICAREA ZILNICĂ

•Această planificare este spaţiul în care acţiunea chiar începe să aibe loc.

•E un fel de to-do list mai elaborat. Aici notezi TOT ce trebuie să faci în ziua respectivă. Poţi adăuga

şi alte informaţii: câtă apă ai băut, ce ai mâncat, câte ore ai dormit etc. Această planificare este

necesar să se plieze pe nevoile tale de zi cu zi!

. COLECŢII

•Colecţiile sunt suma a tot ceea ce ai vrea să-ţi notezi în jurnal dar nu s-ar încadra la categoriile

anterioare.

•Colecţia este şi ea o listă şi poate fi notată pe următoarele pagini libere sau o poţi lua cu notarea lor

de la finalul jurnalului, spre mijloc.

•În bujo poţi insera multe lucruri care vor fi benefice bunăstării şi productivităţii tale:

Habit tracker – locul în care îţi vei monitoriza obişnuinţele pe care vrei să le deprinzi, sau de care vrei

sa scapi. Este o bună unealtă de a îţi spori încrederea în tine. Aici poţi citi despre obiceiurile lunii ianuarie 2019, pe care mi le-am propus eu.

Amintiri - o altă idee de colecţie, să notezi zilnic evenimentele remarcabile care ţi-au înseninat ziua.

Alte idei de colecţii: să îţi faci un jurnal de mulţumire, să-ţi scrii anumite citate care te-au

impresionat, să-ţi faci planificări ale meselor, liste de cumpărături, filmele pe care vrei să le vezi,

cărţile pe care vrei să le citeşti, reţete de testat , să-ţi planifici finaţele etc.

SFATURI

1. Nu exagera

Ca orice lucru de care abuzăm, sau de care devenim ultra-încântaţi, putem să ne plictisim şi să ne   

simţim “sătuli” şi de bujo. Nu te avânta să faci TOT ce s-ar putea face într-un

jurnal pe puncte, nu exagera cu planificările, cu

acţiunile pe care vrei să le întreprinzi în următoarea perioadă,

ci ia-o pas cu pas. Vezi ce îţi place, ce îţi e de folos, fără să

introduci numeroase date care te pot face să te simţi copleşit.

2. Nu te grăbi

Deşi bujo poate părea soluţia tuturor problemelor tale, poate dura ceva

până ce acest sistem de organizare va da roade şi la tine. Obiceiurile se

dezovoltă în timp, aşa că nu renunţa uşor.

3. Nu te compara cu alţii

Pe internet vei găsi numeroase idei şi imagini cu bujo ale altor persoane care au găsit o formula

optimă pentru ei. Unele vor fi ultra-elaborate şi colorate, dar asta nu înseamnă că şi al tău ar trebui să

arate la fel. Stilul tău se va dezvolta în timp, prin practică şi exerciţiu.

4.Experimentează

     Vezi ce ţi se potriveşte ţie – poate că vrei să adaugi floricele, cadrane şi borduri la pagină,

să desenezi, să trasezi linii şi puncte decorative. Descoperă aceste detalii, ce te –ar caracteriza pe tine,

prin practică. Fă-ţi un stil propriu şi fă în  aşa fel să-ţi fie drag să deschizi bujo-ul tău şi să lucrezi la şi

cu el.

SUCCES!